1. [MDA2] smăcinătură sf [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / V: zm~ / Pl: ~ri / E: smăcina + -ătură] 1-2 (Îrg) Smăcinare (1-2). 3 (Ccr) Ceea ce este fărâmițat2.
2. [DAR] smăcinătură, smăcinături, s.f. (înv. și reg.) 1. smăcinare, fărâmițare; zdrobire. 2. ceea ce este smăcinat, fărâmițat, zdrobit.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL