1. [DEX '09] FĂRÂMIȚAT1 s. n. Fărâmițare. – V. fărâmița.
2. [DEX '09] FĂRÂMIȚAT2, -Ă, fărâmițați, -te, adj. Care s-a prefăcut în fărâmițe, care s-a sfărâmat în componente foarte mici. – V. fărâmița.
3. [MDA2] fărâmițat1 sn [At: DA / V: ~răm~, ~rămițit / Pl: ~uri / E: fărâmița] Fărâmițare (1).
4. [MDA2] fărâmițat2, ~ă a [At: ARDELEANU, D. 297 / V: ~răm~, ~rămițit / Pl: ~ați, ~e / E: fr fărâmița] Transformat în fărâmițe.
5. [DEX '09] FĂRÂMIȚA, fărâmițez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) preface în fărâmițe, a (se) sfărâma în componente foarte mici. – Din fărâmiță.
6. [MDA2] fărămița v vz fărâmița
7. [MDA2] fărămițat2, ~ă a vz fărâmițat2
8. [MDA2] fărămițat1 sn vz fărâmițat1
9. [MDA2] fărămiți v vz fărâmița
10. [MDA2] fărămițit2, ~ă a vz fărâmițat2
11. [MDA2] fărămițit1 sn vz fărâmițat1
12. [MDA2] fărâmița vtr [At: PANN, ap.TDRG / V: ~răm~, ~rămiți / Pzi: ~țez / E: fărâmiță] 1-2 A (se) transforma în fărâmițe.
13. [MDA2] firimiți v vz fărâmița
14. [CADE] FĂRÎMIȚA, FĂRIMIȚA, FIRIMIȚA (țez) vb. tr. și refl. A (se) fărîma mărunt, a (se) preface în mici fărîme: o să ’ntoarcă mereu glia, s’o fărîmițeze și s’o adune LUNG.; le-o firimița în bucățele mici BR. -VN. [fărîmiță].
15. [DLRLC] FĂRÎMIȚA, fărîmițez, vb. I. Tranz. A face fărîmițe, a fărîma mărunt. A fărîmița pîinea. ◊ Fig. Burghezia caută să fărîmițeze forțele oamenilor muncii pe naționalități. CONTEMPORANUL, S. II, 1952, nr. 299, 5/1.
16. [DLRLC] FĂRÎMIȚAT, -Ă, fărîmițați, -te, adj. Făcut fărîmițe, fărîmat, zdrobit.
17. [DLRM] FĂRÎMIȚA, fărîmițez, vb. I. Tranz. A preface în fărîmițe, a fărîma mărunt. – Din fărîmiță.
18. [DLRM] FĂRÎMIȚAT, -Ă, fărîmițați, -te, adj. Făcut fărîmițe, zdrobit, fărîmat mărunt. – V. fărîmița.
19. [Șăineanu, ed. VI] fărămițà v. a face mici fărăme.
20. [Scriban] fărămițésc v. tr. Prefac în fărămițe, sfărîm: moșiile se fărămițesc împărțindu-se între moștenitorĭ. – Și sf-.
21. [DOOM 3] fărâmițat s. n.
22. [DOOM 2] fărâmițat s. n.
23. [DOOM 3] fărâmița (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. fărâmițez, 3 fărâmițează; conj. prez. 1 sg. să fărâmițez, 3 să fărâmițeze
24. [DOOM 2] fărâmița (a ~) vb., ind. prez. 3 fărâmițează
25. [MDO] fărîmița
26. [IVO-III] fărâmițez.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL