1. [MDA2] orjoveni1 [At: IOVESCU, N. 92 / Pzi: ~nesc / E: nct] (Reg) 1 vr A se reface după o boală Si: a se întrema, a se înzdrăveni. 2 vt (Fig) A face un lucru de mântuială. 3 vr A se buhăi.
2. [MDA2] orjoveni2 vr [At: CV 1951, nr. 11, 37 / Pzi: ~nesc / E: orj1] (Reg) A se scărpina.
3. [CADE] ORJOVENI (-enesc) vb. refl. A se înzdrăveni, a se întrema după boală: s’a dus la un doctor de s’a căutat și într’o lună s’a mai orjovenit parcă (R.-COD.); de-abia se mai orjovenise o leacă și numai iaca, altă boală-l culcă la pat (PAMF.).
4. [DAR] orjoveni, orjovenesc, vb. IV (reg.) 1. a se întrema, a se reface. 2. a lucra de mântuială. 3. a se buhăi.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL