1. [DEX '09] ORBĂLȚITURĂ, orbălțituri, s. f. (Reg.) Orbalț (1). [Var.: orbălțătură s. f.] – Orbălți + suf. -tură.
2. [MDA2] orbălțitură sf [At: ȘEZ. III, 140 / V: (reg) ~țătură / Pl: ~ri / E: orbălți + -tură / Pl: ~ri / E: orbălți + ~tură] (Mol; în descântece) Orbalț (1).
3. [DLRLC] ORBĂLȚITURĂ s. f. v. orbălțătură.
4. [DEX '09] ORBĂLȚĂTURĂ s. f. v. orbălțitură.
5. [MDA2] orbălțătură sf vz orbălțitură
6. [DLRLC] ORBĂLȚĂTURĂ, orbălțături, s. f. (Popular) Infecție provocată de orbalț. M-am spălat de orbălțătură, de roșeață. PĂSCULESCU, L. P. 134. – Variantă: orbălțitură (ȘEZ III 140) s. f.
7. [DOOM 3] orbălțitură (reg.) s. f., g.-d. art. orbălțiturii; pl. orbălțituri
8. [DOOM 2] orbălțitură (reg.) s. f., g.-d. art. orbălțiturii; pl. orbălțituri
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL