1. [MDA2] măscăraci smi [At: ȘINCAI, HR. II, 246/21 / E: măscări1 + -aci] (Îvr) Măscărici (1).
2. [DGS] măscăraci s.m. (în Ev. Med.; înv.) v. Bufon. Măscărici. Paiață. Pitic.
3. [DLR] MĂSCĂRACI s. m. (Învechit, rar) Măscărici. l-am trimis niște miruri și mulți măscăraci, cîntăreți și giucăuși. ȘINCAI, HR. II, 246/21. - Pl. : măscăraci. – Măscări1 + suf. -aci.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL