1. [DEX '09] MĂSCUI, măscuiesc, vb. IV. Refl. (Înv.) A se masca. – Mască + suf. -ui.
2. [MDA2] măscui vr [At: DEX / Pzi: ~esc / E: mască + -ui] A se masca.
3. [DLRLC] MĂSCUI, măscuiesc, vb. IV. Refl. (Învechit) A se masca.
4. [Scriban] măscuĭésc v. tr. (d. mască). Munt. Pop. Sulemenesc.
5. [DOOM 3] măscui (a se ~) (înv.) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă măscuiesc, 3 sg. se măscuiește, imperf. 1 sg. mă măscuiam; conj. prez. 1 sg. să mă măscuiesc, 3 să se măscuiască; imper. 2 sg. afirm. măscuiește-te; ger. măscuindu-mă
6. [DOOM 2] !măscui (a se ~) (înv.) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se măscuiește, imperf. 3 sg. se măscuia; conj. prez. 3 să se măscuiască
7. [DGS] măscui vb. IV. refl. (înv.; despre oameni) v. Masca.
8. [DAR] măscui, măscuiesc, vb. IV refl. (reg.) 1. a se sulemeni, a se machia. 2. a-și pune masca, a se masca.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL