1. [MDA2] muieruță sf [At: MAIOR, D. 94/23 / Pl: ~țe / E: muiere1 + -uță] 1-9 (Îrg; șhp) Muierușă (1-9).
2. [DLR] MUIERUȚĂ s. f. (Învechit și regional) Muierușă (1). Cum va sta cu tărie asupra unei bătălii ca aceasta inima cea slabă a unei muieruță. MAIOR, D. 94/23, cf. BUDAI-DELEANU, LEX., LB, PONTBRIANT, D. – Pl.: muieruțe. – Muiere1 + suf. -uță.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL