1. [DCR2] lupara s. f. ◊ „Unul din cei mai celebri bandiți sicilieni, A.I., a fost găsit ucis cu lovituri de lupara (flintă).” R.l. 19 IX 75 p. 6 (din it. lupara)
2. [DE] LUPÁRA (< it.) s. f. Tip de încărcătură pentru puștile de vânătoare, formată din gloanțe de 8-9 mm diametru și folosită în general la vânătoare de lupi sau mistreți. ♦ P. ext. Pușcă încărcată astfel, cu țeava dublă, retezată, tipică pentru regiunile meridionale ale Italiei.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL