Acasã » Definitii » Definiție și ce înseamnă îndrugătură

Definiție și ce înseamnă îndrugătură

1. [MDA2] îndrugătură sf [At: DAMÉ, T. 140 / Pl: ~ri / E: îndruga + -(ă)tură] 1 Îndrugare. 2 Tort mai gros al firelor de in sau de cânepă.

2. [Șăineanu, ed. VI] îndrugătură f. tort din drugă.

3. [Scriban] îndrugătúră f., pl. ĭ. Tort îndrugat.

4. [DAR] îndrugătură s.f. (reg.) firul de tort de pe o drugă (fusul de tors).

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] îndrugat2, ~ă a [At: C. NEGRUZZI, S. I, 239 / Pl: ~ați, ~e […]

1. [DEX '09] ÎNDRUMA, îndrum, vb. I. Tranz. 1. A arăta cuiva drumul, a îndrepta […]

1. [DEX '09] ÎNDRUMAR, îndrumare, s. n. Îndrumător. – Îndruma + suf. -ar. 2. [MDA2] […]

1. [DEX '09] ÎNDRUMARE, îndrumări, s. f. Acțiunea de a (se) îndruma; îndreptare, dirijare; călăuzire. […]

1. [MDA2] îndrumat, ~ă a [At: DA / Pl: ~ați, ~e / E: îndruma] 1 […]

1. [DEX '09] ÎNDRUMĂTOR, -OARE, îndrumători, -oare, adj. (Adesea substantivat) Care îndrumă, orientează; călăuzitor. ♦ […]

1. [DEX '09] ÎNDRĂCI, îndrăcesc, vb. IV. Refl. și tranz. A (se) înfuria, a (se) […]

1. [DEX '09] ÎNDRĂCIRE s. f. Stare de (extremă) iritare; furie. – V. îndrăci. 2. […]