1. [MDA2] îndoviga vt [At: BOCEANU, GL / V: ~duv~ / Pzi: ~ghez / E: nct] (Reg) 1 A îndoi. 2 (Îf înduviga) A împături. 3 A încovoia.
2. [MDA2] înduviga v vz îndoviga
3. [DAR] îndoviga, îndovig, vb. I (reg., înv.) a îndoi, a încovoia.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL