1. [DEX '09] ÎNDOLIERE, îndolieri, s. f. Durere adâncă pricinuită de moartea unei rude, a unei ființe iubite. [Pr.: -li-e-] – V. îndolia.
2. [MDA2] îndoliere sf [At: DEX / P: ~li-e~ / Pl: ~ri / E: îndolia] (Rar) 1 Îmbrăcare cu haine de doliu. 2 Durere adâncă provocată de moartea unei rude, a unei ființe dragi.
3. [DEX '98] ÎNDOLIERE, îndolieri, s. f. (Rar) Durere adâncă pricinuită de moartea unei rude, a unei ființe iubite. [Pr.: -li-e-] – V. îndolia.
4. [DLRLC] ÎNDOLIERE, îndolieri, s. f. (Rar) Durere adîncă, suferință pricinuită, de obicei, de moartea unei ființe iubite. Războaie nimicitoare, care aduc moartea a milioane de oameni și îndolierea a zeci de milioane de familii. CONTEMPORANUL, S. II, 1951, nr. 265, 1/1. – Pronunțat: -li-e-.
5. [DEX '09] ÎNDOLIA, îndoliez, vb. I. Tranz. A produce doliu; a pricinui o durere adâncă. [Pr.: -li-a] – În + doliu. Cf. fr. endeuiller.
6. [MDA2] îndolia vt [At: KLOPȘTOCK, F. 249 / P: ~li-a / Pzi: ~iez / E: în- + doliu] 1 A face pe cineva să intre în doliu. 2 A provoca cuiva o durere adâncă.
7. [DLRLC] ÎNDOLIA, îndoliez, vb. I. Tranz. A pricinui o întristare, o durere adîncă, a provoca, a aduce doliu. Drumul pe care îl fac nu e decît de la un mal la altul al Oltului, dar tot se pot produce adevărate naufragii, îndoliind satele. BOGZA, C. O. 290. – Pronunțat: -li-a.
8. [DOOM 3] îndoliere (desp. -li-e-) s. f., g.-d. art. îndolierii; pl. îndolieri
9. [DOOM 2] îndoliere (-li-e-) s. f., g.-d. art. îndolierii; pl. îndolieri
10. [DOOM 3] îndolia (a ~) (desp. -li-a) vb., ind. prez. 1 sg. îndoliez (desp. -li-ez), 3 îndoliază, 1 pl. îndoliem; conj. prez. 1 sg. să îndoliez, 3 să îndolieze; ger. îndoliind (desp. -li-ind)
11. [DOOM 2] îndolia (a ~) (-li-a) vb., ind. prez. 3 îndoliază, 1 pl. îndoliem (-li-em); conj. prez. 3 să îndolieze; ger. îndoliind (-li-ind)
12. [MDO] îndolia (ind. prez. 3 sg. și pl. îndoliază, 1 pl. îndoliem, ger. îndoliind)
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL