1. [DEX '09] IMPACIENTA, impacientez, vb. I. Refl. A-și pierde răbdarea, a deveni nerăbdător. ♦ A se îngrijora, a se neliniști. [Pr.: -ci-en-] – Din fr. impatienter.
2. [MDA2] impacienta vr [At: I. TEODOREANU, M. II, 148 / P: ~ci-en~ / Pzi: ~tez / E: fr impatienter] (Liv) 1 A-și pierde răbdarea. 2 A se îngrijora.
3. [CADE] * IMPACIENTA (-tez) I. vb. tr. A face să piardă răbdarea, a scoate din răbdării. II. vb. refl. A-și pierde răbdarea [fr.].
4. [DEX '96] IMPACIENTA, impacientez, vb. I. Refl. (Livr.) A-și pierde răbdarea, a deveni nerăbdător. ♦ A se îngrijora, a se neliniști. [Pr.: -ci-en-] – Din fr. impatienter.
5. [DLRLC] IMPACIENTA, impacientez, vb. I. Refl. (Franțuzism) A-și pierde răbdarea, a deveni nerăbdător. - Pronunțat: -ci-en-.
6. [DN] IMPACIENTA vb. I. refl. A-și pierde răbdarea, a se neliniști. [Pron. -ci-en-. / cf. fr. impatienter, it. impazientare].
7. [MDN '00] IMPACIENTA vb. refl. a-și pierde răbdarea; a se alarma, a se neliniști. (< fr. impatienter)
8. [Șăineanu, ed. VI] impacientà v. a pierde răbdarea.
9. [DEX '09] IMPACIENT, -Ă, impacienți, -te, adj. (Livr.) Nerăbdător; neliniștit, îngrijorat. [Pr.: -ci-ent] – Din fr. impatient, lat. impatiens, -ntis. Cf. it. impaziente.
10. [DEX '09] IMPACIENȚĂ s. f. (Livr.) Nerăbdare. ♦ Neliniște, îngrijorare. [Pr.: -ci-en-] – Din fr. impatience, lat. impatientia. Cf. it. impazienza.
11. [MDA2] impacient, ~ă a [At: RALEA, E. O. 78 / P: ~ci-ent / Pl: ~nți, ~e / E: fr impatient, lat impatiens, -ntis] (Liv) 1 Nerăbdător. 2 Îngrijorat.
12. [MDA2] impaciență sf [At: VLAHUȚĂ, D. 274 / V: (înv) ~ați~ / Pl: ~țe, (Mol) ~ți / E: fr impatience] (Liv) 1 Nerăbdare. 2 Neliniște.
13. [MDA2] impațiență sf vz impaciență
14. [CADE] * IMPACIENT adj. Nerăbdător; neastîmpărat [fr.].
15. [CADE] * IMPACIENȚĂ (pl. -țe) sf. Nerăbdare: neastîmpăr [fr.].
16. [DLRLC] IMPACIENT, -Ă, impacienți, -te, adj. (Franțuzism) Care nu are răbdare, nerăbdător; neliniștit, îngrijorat. În Iași, unde lumea fiind și mai iritată și mai impacientă, agitațiunea era mai aparentă, se lucra mai pe față, dar fără o înțelegere prealabilă cu Bucureștii. GHICA, S. A. 153. – Pronunțat: -ci-ent.
17. [DLRLC] IMPACIENȚĂ s. f. (Franțuzism) Lipsă de răbdare, nerăbdare; neliniște, îngrijorare. Neliniștea sufletească, neegalitatea, impaciența... se oglindesc în felul de a zugrăvi al lui Caragiale, ca și în stilul și în forma lui. GHEREA, ST. CR. III 116. – Pronunțat: -ci-en-.
18. [DN] IMPACIENT, -Ă adj. (Rar) Nerăbdător, neliniștit. [Pron. -ci-ent. / cf. fr. impatient, it. impaziente, lat. impatiens].
19. [DN] IMPACIENȚĂ s.f. (Rar) Nerăbdare, neliniște. [Cf. fr. impatience, it. impazienza, lat. impatientia].
20. [MDN '00] IMPACIENT, -Ă adj. nerăbdător, neliniștit. (< fr. impatient, lat. impatiens)
21. [MDN '00] IMPACIENȚĂ s. f. nerăbdare, neliniște. (< fr. impatience, lat. impatientia)
22. [Șăineanu, ed. VI] impacient a. nerăbdător.
23. [Șăineanu, ed. VI] impaciență f. nerăbdare.
24. [Scriban] *impaciént, -ă adj. (fr. impatient, d. lat. impátiens, -éntis, nerăbdător; it. impaziente. V. pacient). Nerăbdător, care nu poate aștepta liniștit.
25. [Scriban] *impacientéz v. tr. (fr. impatienter). Fac impacient, fac să peardă răbdarea. V. refl. Perd răbdarea.
26. [Scriban] *impaciénță f., pl. e (fr. impatience, lat. impatientia, it. impazienza. V. paciență). Nerăbdare.
27. [DOOM 3] impacienta (a se ~) (desp. -ci-en-) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă impacientez, 3 se impacientează; conj. prez. 1 sg. să mă impacientez, 3 să se impacienteze; imper. 2 sg. afirm. impacientează-te; ger. impacientându-mă
28. [DOOM 2] !impacienta (a se ~) (-ci-en) vb. refl., ind. prez. 3 se impacientează
29. [DOOM 3] impacient (livr.) (desp. -ci-ent) adj. m., pl. impacienți; f. impacientă, pl. impaciente
30. [DOOM 3] impaciență (livr.) (desp. -ci-en-) s. f., g.-d. art. impacienței
31. [DOOM 2] impacient (livr.) (-ci-ent) adj. m., pl. impacienți; f. impacientă, pl. impaciente
32. [DOOM 2] impaciență (livr.) (-ci-en-) s. f., g.-d. art. impacienței
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL