1. [MDA2] imortalizat, ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~ați, ~e / E: imortaliza] 1 Care a căpătat caracter nemuritor. 2 (D. evenimente, întâmplări etc.) Care a fost înfățișat într-o operă de artă.
2. [DEX '09] IMORTALIZA, imortalizez, vb. I. Tranz. A face ca o persoană, o acțiune sau o operă să trăiască veșnic în memoria oamenilor; a face nemuritor. – Din fr. immortaliser.
3. [MDA2] imortaliza vt [At: DEX / Pzi: ~zez / E: fr immortaliser] 1-2 A face ca o persoană, o operă sau o acțiune să trăiască veșnic în memoria oamenilor (prin prezentarea într-o operă de artă).
4. [CADE] * IMORTALIZA (-izez) I. vb. tr. A da nemurirea; a face nemuritor, neperitor: sînt lucrări geniale... care au imortalizat pe acei cari le-au săvîrșit (I.-GH.). II. vb. refl. A se face nemuritor în amintirea oamenilor [fr.].
5. [DLRLC] IMORTALIZA, imortalizez, vb. I. Tranz. (Cu privire la persoane sau la operele și acțiunile lor) A face să trăiască veșnic în memoria oamenilor. Nicolaie Văcărescu moștenise și el o rază mai pălită a talentului poetic imortalizat de părintele și de fratele său. ODOBESCU, S. II 314.
6. [DN] IMORTALIZA vb. I. tr. A face ca o persoană, o operă etc. să trăiască veșnic în memoria oamenilor; a face nemuritor, nepieritor. [Cf. fr. immortaliser].
7. [MDN '00] IMORTALIZA vb. tr. a face ca cineva sau ceva să trăiască veșnic în memoria oamenilor; a face nemuritor. (< fr. immortaliser)
8. [Șăineanu, ed. VI] imortalizà v. a face nemuritor, a face să trăiască în amintirea oamenilor.
9. [Scriban] *imortalizéz v. tr. (d. imortal; fr. immortaliser). Fac imortal, etern, perpetuŭ (în amintirea oamenilor): gloria imortalizează oameniĭ marĭ.
10. [DOOM 3] imortaliza (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. imortalizez, 3 imortalizează; conj. prez. 1 sg. să imortalizez, 3 să imortalizeze
11. [DOOM 2] imortaliza (a ~) vb., ind. prez. 3 imortalizează
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL