1. [MDA2] hănțău sn [At: DAMÉ, T. 43 / Pl: ~ri / E: ns cf hănțui] Scăunoaie a rotarului în care se înțepenesc spițele Si: scaun-de-spițe.
2. [CADE] HĂNȚĂU sbst. 🔧 Scăunoaia rotarului, numită și „scaun de spițe”.
3. [Șăineanu, ed. VI] hănțău n. scaunul de spițe al rotarului. [Origină necunoscută].
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL