1. [MDA2] hămușit1 sn [At: MDA ms / Pl: -uri / E: hămuși] Hămușire.
2. [MDA2] hămușit2, ~ă a [At: ȚICHINDEAL, F. 90 / Pl: ~iți, ~e / E: hămuși] 1 (D. pieile tăbăcite) Curățat de păr. 2 (D. un cadavru) De pe care s-a curățat părul. 3 (D. oameni și animale) Care are părul smuls.
3. [CADE] ❍HĂMUȘIT adj. 1 p. HĂMUȘI ¶ 2 Cu părul smuls pe unele locuri: a văzut lupul pre cîine ~ pre lîngă grumazi (țich.); despre boi: alt bou slab, stîrcit, prăpădit... și ~ (r.-cod.).
4. [DLRM] HĂMUȘIT, -Ă, hămușiți, -te, adj. Cu părul smuls, căzut, ros pe unele locuri. – V. hămuși.
5. [MDA2] hămuși v [At: ANON. CAR. / Pzi: ~șesc / E: hamuș] 1 (D. pieile care se tăbăcesc) A curăța de păr Si: a pănuși Cf a părui. 2 A rupe (cuiva) părul de pe cap Si: a pănuși,
6. [CADE] ❍HĂMUȘI (-ușesc) vb. tr. 1 Băn. 🐑 A tunde oilor lîna între picioare, spre a se putea mulge mai ușor ¶ 2 A smulge părul (cîinilor) ici și colo (r.-cod.)
7. [DLRM] HĂMUȘI, hămușesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A tunde oilor lîna dintre picioare, pentru a le putea mulge mai ușor. – Din hămuș (rar întrebuințat).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL