Definiție și ce înseamnă destinator

1. [Șăineanu, ed. VI] destinator m. care adresează un obiect (= fr. destinateur).

2. [Scriban] *destinatór, -óare adj. și s. (d. a destina). Care destină, adresează, trimete.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] DESPĂRȚIRE, despărțiri, s. f. Faptul de a (se) despărți. 1. Separare; momentul […]
1. [DEX '09] DESPĂRȚIT2, -Ă, despărțiți, -te, adj. 1. Separat (unul de altul). 2. Divorțat. […]
1. [DEX '09] DESPĂRȚITOR, -OARE, despărțitori, -oare, adj., s. n. 1. Adj. Care desparte. 2. […]
1. [DEX '09] DESPĂRȚITURĂ, despărțituri, s. f. 1. Parte despărțită dintr-un vas, dintr-o încăpere, dintr-o […]
1. [DEX '09] DESPĂRȚĂMÂNT, despărțăminte, s. n. (Înv.) Despărțitură; secție. – Despărți + suf. -ământ […]
1. [DEX '09] DESPĂTURA vb. I v. despături. 2. [MDA2] despătura vt vz despături 3. […]
1. [DEX '09] DESPĂTURARE s. f. v. despăturire. 2. [MDA2] despăturare sf vz despăturire 3. […]
1. [MDA2] despăturat2, ~ă a vz despăturit2 2. [MDA2] despăturat1 sn vz despăturit1 3. [DEX […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro