Definiție și ce înseamnă deferizare

1. [DEX '09] DEFERIZARE, deferizări, s. f. Acțiunea de a deferiza și rezultatul ei. – V. deferiza.

2. [MDA2] deferizare sf [At: DL / Pl: ~zări / E: deferiza] Îndepărtare a excesului de fler din apele feruginoase, pentru a deveni potabile Si: deferizat1.

3. [DN] DEFERIZARE s.f. (Chim.) Acțiunea de a deferiza și rezultatul ei. [< deferiza].

4. [DCR2] deferizare s. f. Acțiunea de neutralizare a fierului dintr-un minereu ◊ „Colectivul Catedrei de profil a Universității clujene a contribuit la aplicarea unei biotehnologii la Întreprinderea minieră din Șuncuiuș [...] Este vorba despre o acțiune de deferizare pe cale bacteriană a unei importante cantități de argilă refractară de calitate superioară.” R.l. 1 VI 84 p. 5 (din de- + fier + -iza)

5. [DEX '09] DEFERIZA, deferizez, vb. I. Tranz. A îndepărta excesul de fier din apele feruginoase spre a le face proprii consumului. – Din fr. déferriser.

6. [MDA2] deferiza vt [At: DL / Pzi: ~zez / E: fr déferriser] A îndepărta excesul de fier din apele feruginoase, pentru a deveni potabile.

7. [DLRLC] DEFERIZA, deferizez, vb. I. Tranz. (Tehn.) A îndepărta excesul de fier din apele feruginoase, pentru a le face proprii consumului.

8. [DN] DEFERIZA vb. I. tr. (Chim.) A îndepărta excesul de fier din apele feruginoase pentru a putea fi consumate. [< fr. déferriser].

9. [MDN '00] DEFERIZA vb. tr. a îndepărta excesul de fier din apele feruginoase, pentru a putea fi consumate. (< fr. déferriser)

10. [DOOM 3] deferizare s. f., g.-d. art. deferizării; pl. deferizări

11. [DOOM 2] deferizare s. f., g.-d. art. deferizării; pl. deferizări

12. [DOOM 3] deferiza (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. deferizez, 3 deferizează; conj. prez. 1 sg. să deferizez, 3 să deferizeze

13. [DOOM 2] deferiza (a ~) vb., ind. prez. 3 deferizează

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] DEDENTIȚIE, dedentiții, s. f. (Med.) Pierdere a dinților (la bătrânețe). – Din […]
1. [DEX '09] DEDESUBT, (1) dedesubturi, s. n., (2) adv. 1. S. n. Partea cea […]
1. [DEX '09] DEDESUBTUL prep. (Urmat de un genitiv) Sub, din jos. – De4 + […]
1. [DEX '09] DEDEȚEL s. m. v. dedițel. 2. [MDA2] dedețel sn vz dedițel 3. […]
1. [Șăineanu, ed. VI] dedețiu a. Se zice de cai al căror păr de departe […]
1. [DEX '09] DEDICAT, -Ă, dedicați, -te, adj. (Despre oameni) Care se consacră unei îndeletniciri. […]
1. [DN] DEDICATOR, -OARE s.m. și f. Cel căruia i se dedică ceva. [cf. it. […]
1. [DEX '09] DEDICATORIU, -IE, dedicatorii, adj. (Livr.) Care conține o dedicație. – Din fr. […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro