Definiție și ce înseamnă cărticică

1. [MDA2] cărticică sf [At: (a. 1810) IORGA, S. D. XII, 202 / Pl: ~icele / E: carte + -ică] 1-2 (Șhp) Cărticea (1-2). 3 (Dep) Carte proastă. 4 (Iuz; spc) Pachețel de foițe de țigară.

2. [CADE] CĂRTICICĂ (pl. -cele) sf. 1 dim. CARTE ¶ 2 Făscioară de foițe de țigară: dar tutun și ~ ți-ai luat? CAR..

3. [DLRLC] CĂRTICICĂ, cărticele, s. f. (Și în forma cărticea) I. Diminutiv al lui carte. 1. v. carte (I 1); cărțulie. Băieții alergau din toate părțile cu cărticelele subsuoară. CONTEMPORANUL, III 615. Astă cărticică ce se alcătuiește din două volume... spune multe. NEGRUZZI, S. I 260. 2. v. carte (III 1); scrisorică. Și să scriu o cărticea Ș-o trimit la maică-mea. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 215. Numa trei zile trecea, Cărticică că-i sosea, Carte de la București Cu pecețile domnești. TEODORESCU, P. P. 612. II. Pachețel cu foițe de țigară. Tutun și cărticică ți-ai luat? CARAGIALE, O. I 52. – Variantă: cărticea s. f.

4. [Șăineanu, ed. VI] cărticică f. 1. carte mică; 2. foițe de țigară reunite: dar tutun și cărticică ți-ai luat? CAR.

5. [Scriban] cărticícă f., pl. cele. Carte mică. Foițe de hîrtie de țigară reunite într’un caĭețel.

6. [DEX '09] CĂRTICEA, -ICĂ, cărticele, s. f. 1. Diminutiv al lui carte; cărțișoară, cărțulie. 2. Pachețel cu foițe de țigară. – Carte + suf. -ea. Cărticică: cu schimbare de suf.

7. [MDA2] cărticea sf [At: ANON. CAR. / Pl: ~ele / E: carte + -icea] 1-2 (Șhp) Carte (mică, subțire) Si: cărticică (1-2), cărțișociră (1-2), cărțulie (1-2). 3 (Dep) Carte proastă. 4 Scrisorică.

8. [CADE] CĂRTICEA (pl. -icele) sf. dim. CARTE: Și să scriu o ~, S’o trimit la maică-mea IK.-BRS..

9. [DEX '98] CĂRTICEA, -ICĂ, cărticele, s. f. 1. Diminutiv al lui carte; cărțișoară, cărțulie. 2. Pachețel cu foițe de țigară. – Carte + suf. -icea, -icică.

10. [DLRLC] CĂRTICEA s. f. v. cărticică.

11. [DLRM] CĂRTICEA, -ICĂ, cărticele, s. f. 1. Diminutiv al lui carte. 2. Pachețel cu foițe de țigară.

12. [DOOM 3] !cărticică s. f., g.-d. art. cărticelei; pl. cărticele

13. [DOOM 2] cărticică/cărticea s. f., g.-d. art. cărticelei; pl. cărticele, art. cărticelele

14. [IVO-III] cărticică, -cele.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] CĂMĂȘUIRE, cămășuiri, s. f. Acțiunea de a cămășui și rezultatul ei; cămășuială. […]
1. [DEX '09] CĂMĂȘUIT, -Ă, cămășuiți, -te, adj. (Despre elemente de construcție) Care a fost […]
1. [DEX '09] CĂMĂȘUȚĂ, cămășuțe, s. f. Diminutiv al lui cămașă (1); cămășuică. – Cămașă […]
1. [MDA2] cănată sf [At: POLIZU / Pl: ~te / E: bg кана] Cană (1). […]
[DAR] căngal, căngale, s.n. (reg., înv.) colac. Sursă: DEX online sub licență GNU GPL
1. [DRAM 2021] căntălui, căntăluiesc, v.t. (reg.) A cântări, a măsura: „Câte doruri le-am dorit […]
1. [DEX '09] CĂNGIUIT, -Ă, căngiuiți, -te, adj. (Rar) În formă de cange, cu cange. […]
1. [MDA2] cănăbet sn [At: VICIU, GL. / Pl: ? / E: nct] (Reg) Vas […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro