1. [MDA2] călăcăni vt [At: DDRF / Pzi: ~nesc / E: calacan] (Înv) A vopsi cu calaican.
2. [Scriban] călăcănésc v. tr. (cp. cu ung. kaláka, ajutor voluntar). Tel. Mănînc repede tot ce e în farfurie: da repede aĭ călăcănit sarmalele! – În Ml. călcănesc. V. sturăsc.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL