1. [DEX '09] CUCOANĂ, cucoane, s. f. 1. Termen de politețe dat unei femei (măritate); doamnă. 2. (Înv.) Fată tânără dintr-o familie domnitoare. [Var.: cocoană, coană s. f.] – Cf. ngr. kokkona.
2. [MDA2] cucoană sf [At: PRAV. 707 / V: coc~ / Pl: ~ne / E: ngr ϰοϰϰῶνα] 1 (Mol; Mar; înv) Copilă (între 12 și 14 ani). 2 (Înv) Fiică. 3 (Trs; înv) Domnișoară. 4 (Îvr; îs) Lapte de ~ Produs cosmetic nedefinit mai îndeaproape. 5 (Înv) Orășeancă. 6 (Înv) Termen de adresare pentru o femeie superioară din punct de vedere social. 7 (Înv; arg) Găină. 8 (Reg) Insectă verde și subțire nedefinită mai îndeaproape. 9 (Ent; îrg; îc) ~a-chifteriță Coropișniță (Gryllotelpa vulgaris).
3. [DEX '98] CUCOANĂ, cucoane, s. f. 1. Termen de politețe dat unei femei (măritate); doamnă. 2. (Înv.) Fată tânără dintr-o familie domnitoare. [Var.: cocoană, coană s. f.] – Cf. ngr. kokkóna.
4. [DLRLC] CUCOANĂ, cucoane, s. f. (Azi pe cale de dispariție, uneori cu nuanță disprețuitoare; și în forma cocoană, sau familiar, prescurtat, coană) 1. Denumire pentru femeile din clasele dominante, titlu cu care cineva se adresa acestora; doamnă. Da unde-i dus boierul, cucoană? ISPIRESCU, L. 180. Pe drum se întîlnesc ei cu o trăsură fu care era o cucoană. CREANGĂ, P. 329. Noi avem în veacul nostru acel soi ciudat de barzi, Care-ncearcă prin poeme să devie cumularzi, Închinînd ale lor versuri la puternici, la cucoane. EMINESCU, O. I 137. Lenea e cocoană mare, Care n-are de mîncare. PANN, P. V. I 105. 2. Soție a unui reprezentant al claselor exploatatoare. Du-te, mă, la cucoana domnului director. PAS, Z. I 284. Cucoană (mai adesea coană) – mare = denumire pe care o dau subalternii unei femei mai în vîrstă dintr-o familie, de obicei soacră sau mamă, pentru a o deosebi de fiica sau nora ei. 3. (Învechit) Fată tînără dintr-o familie domnitoare de la noi. Astfel se petrecură aici la noi cununiile cocoanelor doamnei Chiajna. ODOBESCU, S. I 137. – Variante: cocoană, coană s. f.
5. [DLRM] CUCOANĂ, cucoane, s. f. 1. Termen de politețe care denumește o femeie (măritată), mai ales o femeie care face parte din clasele dominante. 2. (Înv.) Fată tînără dintr-o familie domnitoare. [Var.: cocoană, coană s. f.] – Comp. ngr. kokkona.
6. [Scriban] cucóană, V. cocoană.
7. [DEX '09] COANĂ s. f. v. cucoană.
8. [DEX '09] COCOANĂ s. f. v. cucoană.
9. [MDA2] coană sf vz cucoană
10. [MDA2] cocoană sf vz cucoană
11. [MDA2] coropișniță sf [At: H II 27 / V: (reg) colăchistri~, colopiștiri~, colopri~, conochichiri~, conochifteri~, conochiftiri~, conochiș~, conopeș~, conopișteri~ (A și: ~pișteriță), conopiștini~, conopiștiri~, conosciri~, conoștiri~, conotifteri~, conotiftiri~, ~ochiș~, ~pejn~, ~peș~, ~ijn~, ~pișteri~, ~pișteri~, ~piștini~, ~piștiri~, ~piță, ~plejn~, ~pleș~, ~oșgneln~, ~oșpin-, goloprasci~, golopriș~, goropiștn~, pișteri~, tifte~, tiftir~ / Pl: ~țe / E: bg коропищтница] 1 (Ent) Insecta Grillotalpa vulgaris, dăunătoare plantelor, cu corpul greoi și cu picioarele anterioare ca niște lopeți, care trăiește în pământ și care atacă în special culturile din grădinile de legume Si: (reg) păduche-de-cal, coroi (6). 2 (Fig) Femeie grasă. 3 (Fig) Femeie periculoasă. 4 (Fig) Om de nimic. 5 (Fig) Om ruinat.
12. [CADE] COCOANĂ, CUCOANĂ sf. (pl. -ne) 1 † Maram. Oaș. Copilă, fetiță ¶ 2 Doamnă, femeie de condițiune mai bună (din clasa burgheziei sau a nobleței): doar nu ești cocoană, să-ți faci două ceasuri frizura (CAR.); (P): lenea e ~ mare care n’are de mîncare [comp. ngr. κοκκώνα].
13. [CADE] COCOANĂ-CHIFTERIȚĂ sf. 🐙 = CONOPIȘTIRIȚĂ: nu cumva l-o fi mușcat vre-o ~ (ALECS.).
14. [Șăineanu, ed. VI] cocoană f. 1. odinioară, fiică de Domn: Doamna ceru doi juni din Fanar, pe care să-i facă gineri la ale sale două cocoane OD.; 2. azi, titlu onorific dat femeilor cari aparțin burghezimii și nobleței: acasă e cocoana? [V. cocon].
15. [Șăineanu, ed. VI] cocoană-chifteriță f. Mold. V. conopiștiriță: nu cumva va lo fi mușcat vreo cocoană-chifteriță? AL.
16. [Scriban] cocoánă (vest) și cu- (est) f., pl. e (fem. d. cocon, de unde și ngr. kokkóna, cocoană, și turc. kokóna, cocoană creștină, kokonoz, tînăr cochet, coconaș, kúkla, [ngr. rus. kúkla] păpușă, din aceĭașĭ răd. cu cocă, cocoloș ș. a. nenumărate). Vechĭ. Fată de boĭer saŭ de domn. Azĭ. Fam. Nevastă de boĭer saŭ damă bine îmbrăcată: boĭeru și cocoana e la plimbare. Fasole cocoane, un fel de fasole albe ornate cu roș. – Maĭ fam. coana (Catinca), coană (Catincă).
17. [Scriban] cocoánă-chíftiriță, V. coropișniță.
18. [Scriban] coropíșniță f., pl. e (bg. konopištnica și -išnica, d. konóp, cînepă. V. cînepă). Sud. Un mare insect ortopter care trăĭește pin grădinĭ și scurma pămîntu (gryllotalpa vulgaris). – În nord chiftiriță și conochiftiriță (din bg. konopištnica și rom. chiftiriță) și cocoană-chiftiriță; în Trans. Maram. conopiștiriță (vsl. konopĭa, cînepă, și sturicĭ, greĭer).
19. [DOOM 3] cucoană s. f., g.-d. art. cucoanei; pl. cucoane
20. [DOOM 2] cucoană s. f., g.-d. art. cucoanei; pl. cucoane
21. [DOOM 3] coană (înv., fam.) s. f., art. coana, g.-d. art. coanei (coana Leana)
22. [DOOM 2] *coană (+ s. f.) (înv., fam.) s. f.,. g.-d. art. coanei
23. [IVO-III] cocoană.
24. [Argou] coana Leana / Leanța s. pr. (peior.) poreclă dată, în timpul vieții, Elenei Ceaușescu.
25. [DAR] cocoană-chifteriță s.f. (reg.) coropișniță, conopeștiriță.
26. [DAR] cucoană-chifteriță s.f. (reg.) coropișniță.
27. [DRAM 2015] cocoană, cocoane, s.f. – 1. Copilă, fată, fecioară: „Te-am ibdit, mândrule-odată, / Fost-am cocoană, nu fată” (Memoria, 2001: 95). 2. Doamnă. 3. Unealtă de lemn folosită la derularea firului de pe fus, pentru a face ghem. De regulă, această operațiune cade în sarcina fetiței (a cocoanei). În cazul în care familia nu are fetiță, se confecționează o cocoană din lemn (Dăncuș, 2010). Sens specific subdialectului maramureșean (Tratat, 1984: 347). – Din cocon, de unde și ngr. kokkóna (Scriban).
28. [DRAM] cocoană, -e, s.f. – 1. Copilă, fată, fecioară: „Te-am ibdit, mândrule-odată, / Fost-am cocoană, nu fată” (Memoria 2001: 95). 2. Doamnă. 3. Unealtă de lemn folosită la derularea firului de pe fus pentru a face ghem. De regulă, această operațiune cade în sarcina fetiței (a cocoanei). În cazul în care familia nu are fetiță, se confecționează o cocoană din lemn (Dăncuș 2010). – Din cocon + -oană.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL