1. [DEX '09] BĂRĂNI, bărănesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A stărui, a insista. – Et. nec.
2. [MDA2] bărăni vt [At: CONACHI, P. 279 / Pzi: ~nesc / E: nct] (Mol; Trs) A cere ceva insistent și repetat.
3. [DEXI] bărăni vb. IV. intr. (reg.) A cere ceva insistent și repetat. • prez.ind. -esc. /etimol. nec.
4. [CADE] ❍BĂRĂNI (-ănesc) vb. tr. și intr. Mold. Maram. A stărui cu tot dinadinsul, a rîvni, a năzui: poate că tu îi ~ atunci să-mi iei sufletul din mine (CRG,).
5. [DLRLC] BĂRĂNI, bărănesc, vb. IV. Intranz. (Mold., Transilv.) A sta de capul cuiva (cerîndu-i ceva), a stărui, a insista. Poate că tu îi bărăni atunci să-mi iei sufletul din mine, ori mai știu eu ce dracul ți-a veni în cap să ceri? CREANGĂ, P. 151. Nu-i zicea nimic nurorii de-a dreptul, ci tot mai pe departe bărănea hojma: «că nime nu face nimic» ori «că gospodăria nu-i floare la ureche și se ține greu.» CONTEMPORANUL, VI 103.
6. [DLRM] BĂRĂNI, bărănesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A stărui, a insista.
7. [Șăineanu, ed. VI] bărănì v. Mold. a dori foarte, a râvni: poate că tu ai bărăni atunci să-mi iei sufletu din mine? CR. [Origină necunoscută].
8. [Scriban] bărănésc v. intr. (rus. boronitĭ, a apăra, a împedeca, din branitĭ, „a ocărî, a bodogăni”, al cărui înț. a trecut la boronitĭ. Bern., 1, 74. V. brănesc). Nord. Bodogănesc, fac gură: baba cam bărănește că moșneagu afumă icoanele (Pr. Hodoroabă, Din războĭ, Iași, 1923, 49). Tind, pretind, năzuĭesc, aspir (cerînd mereŭ): cătră fericire inima ta bărănește (Con. 260).
9. [DOOM 3] bărăni (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. bărănesc, 3 sg. bărănește, imperf. 1 bărăneam; conj. prez. 1 sg. să bărănesc, 3 să bărănească
10. [DOOM 2] bărăni (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. bărănesc, imperf. 3 sg. bărănea; conj. prez. 3 să bărănească
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL