1. [MDA2] bărăcie sf [At: HEM 3242 / Pl: ~ii / E: ns cf baracă2] (Reg) 1-2 Groapă cu apă (construită sau) formată de ploi, în care se scaldă rațele și gâștele. 3 Suprafață adâncă cu apă.
2. [CADE] ❍BĂRĂCIE sf. Băltac mic în care se scaldă rațele și gîștele, gropiță, mică adîncătură umplută cu apă în urma unei ploi (HASD.) [comp. BARĂ1.].
3. [DAR] bărăcie (bărăciune) s.f. (înv., pop.) 1. baltă, mocirlă. 2. ochi (în râu).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL