Definiție și ce înseamnă buretos

1. [DEX '09] BURETOS, -OASĂ, buretoși, -oase, adj. Care are proprietatea de a suge lichidele, care seamănă cu structura buretelui-de-mare; spongios. – Burete + suf. -os.

2. [MDA2] buretos, ~oasă a [At: DEX2 / Pl: ~oși, ~oase / E: burete + -os] 1 (Rar) Care are proprietatea de a suge lichidele. 2 Spongios.

3. [DEXI] buretos, -oasă adj. 1 Care are proprietatea de a absorbi lichidele. 2 Care are o structură asemănătoare cu a buretelui-de-mare; spongios, poros. Ușa lor, mare, stacojie, buretoasă de-atîtea ploi (CĂRT.) • pl. -oși -oase. /burete + -os.

4. [DEX '98] BURETOS, -OASĂ, buretoși, -oase, adj. (Rar) Care are proprietatea de a suge lichidele, care seamănă cu structura buretelui-de-mare; spongios. – Burete + suf. -os.

5. [DLRLC] BURETOS, -OASĂ, buretoși, -oase, adj. (Rar) Care are proprietatea de a suge lichidele; spongios.

6. [DLRM] BURETOS, -OASĂ, buretoși, -oase, adj. Care are proprietatea de a suge lichidele; spongios. – Din burete + suf. -os.

7. [Scriban] buretós, -oásă adj. Ca buretele, spongios.

8. [DOOM 3] buretos adj. m., pl. buretoși; f. buretoasă, pl. buretoase

9. [DOOM 2] buretos adj. m., pl. buretoși; f. buretoasă, pl. buretoase

10. [DRAM 2021] burețos, -oasă, buretoși, -oase, adj. (reg.) Cu pistrui. ■ (onom.) Burețoasa, poreclă în Oncești; Burețosu, poreclă în Valea Stejarului. – Din bureți „pistrui” + suf. -os.

11. [DRAM 2015] burețos, -oasă, buretoși, -oase, adj. – (reg.) Cu pistrui. ♦ (onom.) Burețoasa, poreclă în Oncești (ALRRM, 1969: XIX); Burețosu, poreclă în Valea Stejarului (Hotea, 2005: 89). – Din bureți „pistrui” + suf. -os.

12. [DRAM] burețos, -oasă, adj. – Cu pistrui. Burețoasa, poreclă în Oncești (ALR 1969: XIX). Burețosu, poreclă în Valea Stejarului (Hotea 2005: 89). – Din bureți „pistrui” + -os.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] TĂBĂCAR, tăbăcari, s. m. Muncitor specialist în tăbăcitul pieilor; tabac2, timar, argăsitor. […]
1. [DEX '09] TĂBĂCEALĂ, tăbăceli, s. f. Tăbăcire. – Tăbăci + suf. -eală. 2. [MDA2] […]
[MDA2] tăbăcie sf [At: (a. 1824) DOC. EC. 332 / Pl: (3-4) ~ii / E: […]
1. [DEX '09] TĂBĂCIT1 s. n. Tăbăcire. – V. tăbăci. 2. [DEX '09] TĂBĂCIT2, -Ă, […]
1. [DEX '09] TĂBĂCITOR, -OARE, tăbăcitori, -oare, adj. Care are proprietatea de a tăbăci; argăsitor. […]
1. [Șăineanu, ed. VI] tăbăcăreasca f. un fel de joc în cărți (obișnuit de tăbăcari): […]
1. [MDA2] tăbăcăreasă sf [At: COSTINESCU / Pl: ~ese / E: tăbăcar1 + -easă] (Înv) […]
1. [DEX '09] TĂBĂCĂRESC, -EASCĂ, tăbăcărești, adj., s. f. 1. Adj. Care aparține tăbăcarilor, privitor […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro