1. [DEX '09] ZUGRAV, zugravi, s. m. 1. Lucrător specializat în zugrăvit1. 2. (Înv.) Pictor (de biserici). [Acc. și: zugrav] – Din ngr. zoghráphos.
2. [MDA2] zugrav sm [At: ST. LEX. 75r2/4 / V: (înv) zigr~, zogr~, (reg) ju~, (îvr) ~rău / A și: (îvr) zugrav / Pl: ~i / E: slv зографъ, ngr ζωγράφος] 1 (Înv) Pictor (de biserici). 2 (Dep) Pictor neînsemnat. 3 Lucrător calificat specializat în zugrăveală Si: (rar) spoitor, (pop) vopsitor.
3. [DEXI] zugrav s.m. 1 (constr.) Lucrător specializat în executarea lucrărilor de zugrăveală. 2 (înv.) Pictor (de biserici). Un zugrav venețian n-ar așterne pe pînză un chip mai dulce (DELAVR.). ♦ (deprec.) Pictor fără talent, neînsemnat. • acc. și zugrav, pl. -i. /<ngr. ζωγράφος.
4. [CADE] ZUGRAV sm. 1 🔷 † Pictor: un ~ n’ar putea nicăieri să-și îmbogățească albumul mai mult ... decît în țările noastre ALECS.; ~ de biserici ¶ 2 ⊕ Cel ce zugrăvește pereții unei odăi cu desenuri ce imită tapetele: ~ de case ¶ 3 ⊕ ~ de firme, cel ce zugrăvește firme [ngr. ζωγράφος; comp. și vsl. zugrafŭ].
5. [DLRLC] ZUGRAV, zugravi, s. m. 1. Lucrător specializat în executarea lucrărilor de zugrăveală. Să-mi spui cînd vrei să părăsești locuința, să trimit zugravi. DEMETRIUS, C. 56. 2. (Învechit) Pictor (în special de biserici). Palamon era cîntăreț, iar Gratie zugrav. GALACTION, O. I 212. Un zugrav venețian n-ar așterne pe pînză un chip mai dulce. DELAVRANCEA, O. II 101. La un zugrav foarte vestit, mergînd din întîmplare, Portretul meu îl comandai. ALEXANDRESCU, P. 170. – Accentuat și: (Mold.) zugrav. – Variantă: (învechit) zograf (ȚICHINDEAL, F. 115) s. m.
6. [DLRM] ZUGRAV, zugravi, s. m. 1. Lucrător specializat în executarea lucrărilor de zugrăveală. 2. (Înv.) Pictor (de biserici). – Ngr. zographos.
7. [Șăineanu, ed. VI] zugrav m. pictor, în special de edificii. [Gr. mod. ZOGRÁPHOS, pictor (după natură)].
8. [Scriban] zugráv (vest) și zúgrav (est) m. (ngr. zográfos, vgr. -áphos, d. zóon, animal, și grápho; scriŭ; vsl. zugrafŭ. V. agiograf și caligraf). Pictor de o treaptă maĭ joasă și chear văpsitor: zugrav de bisericĭ, de firme, de odăĭ. L. V. și -áf și zográf.
9. [MDA2] zigrav sm vz zugrav
10. [MDA2] zugraf[1] sm vz zugrav
11. [MDA2] zugrău sm vz zugrav
12. [CADE] ❍JUGRAV... Olten. = ZUGRAV...
13. [CADE] ‡ZOGRAF = ZUGRAV.
14. [DLRLC] ZOGRAF s. m. zugrav.
15. [Scriban] zograf-, V. zugrav-.
16. [DOOM 3] zugrav (desp. zu-grav) s. m., pl. zugravi
17. [DOOM 2] zugrav (zu-grav) s. m., pl. zugravi
18. [DOOM] zugrav s. m. (sil. -grav), pl. zugravi
19. [MDO] zugrav
20. [IVO-III] zugrav.
21. [DER] zugrav (-vi), s. m. – 1. Pictor. – 2. Lucrător care acoperă pereții cu o soluție colorată. – Var. înv. zugraf, zograf. Mr. zugraf. Mgr. ζωγράφος (Murnu 60; Bărbulescu, Arhiva, XXXIII, 47; Sandfeld 58), cf. sl. zografŭ, alb. zograf. – Der. zugrăvi, vb. (a picta; a reprezenta, a descrie; refl., a se imprima, a se tipări), din mgr. ζωγραφίζω; zugrăveală, s. f. (pictură; zugrăvire); zugrăvie (var. zugrăvitură), s. f. (înv., pictură), din ngr. ζωγραφία
22. [DER] ZOGRAF s. m. (Var., înv.) Zugrav. [def. și DLRLC]
23. [DER] ZUGRAF s. m. (Var., înv.) Zugrav.
24. [D.Religios] Radu Zugravul (1740-1802), zugrav din Țara românească, fiul lui Mihai din Târgoviște. A participat la pictarea mai multor biserici (Brădet, Cerneți, Gura Văii-Bogdănești, Hălmagiu etc.), precum și a Bis. domnești de la Curtea de Argeș, unde a realizat ciclul sf. Filofteia. Caietul său de modele, întocmit după vechile picturi ale sec. 14, a fost folosit de zugravi până către 1870.
25. [DE] RADU ZUGRAVUL (1740-1802), zugrav de biserici, iconar și copist de manuscrise. Reprezintă ultima etapă a picturii medievale din Țara Românească (frescele bisericilor din Gura Văii, Brădet și Cornetu). Autorul unui „Caiet de modele” pentru zugravii de biserici.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL