1. [DEX '09] ZIULICĂ s. f. (Pop.) Diminutiv al lui zi; zilișoară, ziuliță, ziușoară. Loc. adv. Toată ziulica sau ziulica toată, ziulica întreagă = de dimineață până seara. ◊ Expr. Cât e ziulica de mare = cât ține ziua. Până în ziulica de astăzi = până acum. [Pr.: zi-u-] – Zi + suf. -ulică.
2. [MDA2] ziulică sf [At: BARCIANU / P: zi-u~ / Pl: ~ici / E: zi + -ulică] (Pop) 1 (Hip) Zi (45). 2 (Îlav) Toată ~ca (sau ~ca toată, ~ca întreagă) De dimineața până seara. 3 (Îal) Fără oprire. 4 (Îlav) Cât e ~ca de mare Cât ține ziua.
3. [DEXI] ziulică s.f (fam.) Dim. al lui zi; zilișoară, ziuliță, ziușoară. Cît era ziulica și noaptea de mare, ședeau singuri-singurei cuc (CR.). ◊ Loc.adv. Toată ziulica sau ziulica toată, ziulica întreagă = de dimineață pînă seara. Bietul om toată ziulica oftează (REBR.). ◊ Expr. Cît e ziulica de mare = cît ține ziua. Pînă în ziulica de astăzi v. astăzi. • sil. zi-u-. pl. -ci. /zi + -ulică.
4. [CADE] ZIULICĂ sf. dim. ZI: toată ziulica ofta omul după o vorbă mai dulce, ori după un zîmbet (CAR.); sta grecește pe tron cît e ziulica și nopticica de mare (ISP.); și tot Nichifor Coțcarul i-a rămas bietului om numele și pînă în ziulica de astăzi (CRG.).
5. [DEX '98] ZIULICĂ, ziulici, s. f. (Fam.) Diminutiv al lui zi; zilișoară, ziuliță, ziușoară. ◊ Loc. adv. Toată ziulica sau ziulica toată, ziulica întreagă = de dimineață până seara. ◊ Expr. Cât e ziulica de mare = cât ține ziua. Până în ziulica de astăzi = până acum. [Pr.: zi-u-] – Zi + suf. -ulică.
6. [DLRLC] ZIULICĂ s. f. (Familiar) Diminutiv al lui z i. Nu mai lasă să treacă nici o ziulică fără băutură. REBREANU, I. 19. Nu era ziulică lăsată de dumnezeu să nu se certe. ISPIRESCU, L. 347. Cînd s-au trezit ei, era ziulica albă. CREANGĂ, P. 133. ◊ Loc. adv. Toată ziulica sau ziulica toată (ori întreagă) = de dimineață pînă seara; toată ziua, v. z i. În frunzișul sălciilor... se strîng stoluri întregi de paseri, de stau ziulica întreagă să se adăpostească de căldura cotropitoare. GÎRLEANU, L. 20. Bine-ai venit april, Lună răsfățată! Zburd și cînt, zglobiu copil, Ziulica toată! IOSIF, PATR. 18. Om bun ca dînsul nimeni nu-i Și pentru-o vorbă rea ce-i spui El toată ziulica lui Muncește supărat. COȘBUC, P. I 94. ◊ Expr. Pînă în ziulica de astăzi = pînă acum. Tot Nichifor Coțcariul i-a rămas bietului om numele și pînă în ziulica ds astăzi. CREANGĂ, O. A. 128. Cît e ziulica (și noaptea) de mare = cît ține ziua, un interval de timp mare. Cîtu-i ziulica de mare toarcem, coasem, citim. ISPIRESCU, L. 49. Cît era ziulica și noaptea de mare, ședeau singuri-singurei. CREANGĂ, P. 73. Mătușa Săftica nu se aciua cît e ziulica de mare. CONTEMPORANUL, VI 98.
7. [DLRM] ZIULICĂ s. f. (Fam.) Diminutiv al lui zi. ◊ Loc. adv. Toată ziulica sau ziulica toată, ziulica întreagă = de dimineață pînă seara. ◊ Expr. Cît e ziulica de mare = cît ține ziua. Pînă în ziulica de astăzi = pînă acum. [Pr.: zi-u-]
8. [Scriban] ziulícă f. fără pl. (d. zi). Fam. Zi: copiiĭ aceștia aleargă toată ziulica.
9. [DOOM 3] !ziulică (pop.) (desp. zi-u-) s. f., g.-d. art. ziulicii; pl. ziulici
10. [DOOM 2] ziulică (pop.) (zi-u-) s. f., g.-d. art. ziulicii
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL