1. [DEX '09] ZĂDĂRNICIRE, zădărniciri, s. f. Acțiunea de a zădărnici și rezultatul ei. – V. zădărnici.
2. [MDA2] zădărnicire sf [At: FILIMON, ap. TDRG / V: (îvr) ~dar~ / Pl: ~ri / E: zădărnici] Nerealizare a unui plan, a unei intenții etc. din cauza unor piedici puse. Si: curmare (5), dejucare, împiedicare.
3. [DEXI] zădărnicire s.f Acțiunea de a zădărnici și rezultatul ei. • pl. -i. /v. zădărnici.
4. [DLRLC] ZĂDĂRNICIRE, zădărniciri, s. f. Acțiunea de a zădărnici (sau de a fi zădărnicit); împiedicare (a unei realizări), dejucare. Uită că zădărnicirea Unor vise nencetate biată inimă mi-a rupt. EFTIMIU, Î. 108. Păturică... vedea în această atitudine zădărnicirea viselor sale cele ambițioase. FILIMON, C. 278.
5. [DLRM] ZĂDĂRNICIRE s. f. Acțiunea de a zădărnici.
6. [DEX '09] ZĂDĂRNICI, zădărnicesc, vb. IV. Tranz. A face să nu se realizeze ceva; a pune piedici la ceva; a dejuca un plan, o uneltire etc. – Din zadarnic.
7. [MDA2] înzădărnicire sf [At: DA ms / Pl: ~ri / E: înzădărnici] (Înv) Zădărnicire.
8. [MDA2] zadarnici v vz zădărnici
9. [MDA2] zădarnici v vz zădărnici
10. [MDA2] zădarnicire sf vz zădărnicire
11. [MDA2] zădărnici [At: PISCUPESCU, O. 134/3 / V: (îvr) zadar~ (Pzi: zadarnicez), ~dar~, zed~ / Pzi: ~icesc / E: zadarnic] 1 vt (Înv) A nesocoti. 2 vrp A deveni zadarnic2 (1). 3 vt (C. i. planuri, intenții etc.) A-i împiedica realizarea. Si: a amâna (2), a dejuca (1), a împiedica. 4 (Îvr; c. i. timp, vreme) A pierde. 5 (Rar) A distruge (1).
12. [MDA2] zedărnici v vz zădărnici
13. [DEXI] zădărnici vb. IV. tr. (compl. indică planuri, acțiuni etc.) A face să nu se realizeze, punînd piedici; a dejuca. Mi-ai zădărnicit toată iscusința (HOG.). ◊ (refl.) Avansele făcute... s-au zădărnicit (I. ION.). • prez.ind. -esc. /zadarnic + -i.
14. [CADE] ZĂDĂRNICI (-icesc) vb. tr. A face zadarnic, fără folos; a dejuca: nenorocita campanie de la Prut zădărnici planurile sale (NEGR.); și ca să-mi zădărnicească ori-ce șovăire, Tric se gudură pe lângă mine (BR.-VN.); împotrivirea unor boieri bătrâni zădărnici toate speranțele (ALX.).
15. [DLRLC] ZĂDĂRNICI, zădărnicesc, vb. IV. Tranz. A dejuca (un plan, o uneltire), a pune piedici, a face să nu se realizeze. V. sabota. Funcțiunea mea cea nouă a zădărnicit totul, împotriva așteptării tuturor. GALACTION, O. I 27. Stareț cere pe domnița. – De-asta nu mă tem. S-o ceară Cît o vrea. Am eu mijlocul care va zădărnici Toată uneltirea. DAVILA, V. V. 80. Dar rugăciunea lor a fost zădărnicită Și ploaia cea pornită De un răcoare vînt Se varsă pre pămînt. DONICI, F. 56.
16. [Șăineanu, ed. VI] zădărnicì v. a face iluzoriu, a dejuca.
17. [Scriban] zădărnicésc v. tr. (d. zădărnic). Fac să fie zadarnic, dejoc: a zădărnici planurile cuĭva.
18. [DOOM 3] zădărnicire s. f., g.-d. art. zădărnicirii; pl. zădărniciri
19. [DOOM 2] zădărnicire s. f., g.-d. art. zădărnicirii; pl. zădărniciri
20. [DOOM 3] zădărnici (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zădărnicesc, 3 sg. zădărnicește, imperf. 1 zădărniceam; conj. prez. 1 sg. să zădărnicesc, 3 să zădărnicească
21. [DOOM 2] zădărnici (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zădărnicesc, imperf. 3 sg. zădărnicea; conj. prez. 3 să zădărnicească
22. [MDO] zădărnici (conj. zădărnicească)
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL