1. [DEX '09] VIOLARE, violări, s. f. Acțiunea de a viola și rezultatul ei. [Pr.: vi-o-] – V. viola.
2. [MDA2] violare sf [At: HELIADE, O. I, 230 / P: vi-o~ / Pl: ~lări / E: viola] 1 Nerespectare a unei legi, a unei convenții, a unui drept, a unui angajament etc. Si: (asr) viol1 (3), (înv) violație (2). 2 (Asr) Ofensă adusă de cineva unui suveran, considerată de lege drept crimă. 3 Acționare prin violență, încălcând legalitatea, pentru a intra undeva Si: (înv) violație (3). 4 Deschidere a ceva prin abuz sau cu intenții frauduloase Si: (înv) violație (4). 5 Tratare a ceva considerat intangibil sau sacru fără respectul cuvenit Si: pângărire, profanare, violație (5). 6 (Jur) Infracțiune care constă în pătrundere forțată undeva, în deschiderea ilegală și abuzivă a unei corespondențe, a unor documente, în profanarea unui lucru sau a unui loc considerat intangibil etc. Si: (înv) violație (6). 7 Comitere a unui viol1 (1) Si: batjocorire (3), necinstire, siluire, (rar) violentare (3), (înv) silnicie, violație (7). 8 Viol1 (1).
3. [DEXI] violare s.f. Faptul de a viola; pîngărire, siluire. • sil. vi-o-. pl. -ări. /v. viola.
4. [DLRLC] VIOLARE, violări, s. f. Acțiunea de a viola... 1 Încălcare. Prin violarea alegerilor nu mai este control, nu mai este putere legislativă, nu mai este constituție. BOLINTINEANU, O. 257. 2. Pătrundere cu forța într-un anumit loc.Siluire a unei femei; viol.
5. [DN] VIOLARE s.f. Acțiunea de a viola și rezultatul ei; forțare; încălcare, profanare; siluire, pîngărire. [Pron. vi-o-. / < viola].
6. [Șăineanu, ed. VI] violare f. acțiunea de a viola o promisiune sau o lege, de a călca un drept, de a profana cele sacre.
7. [DEX '09] VIOLA, violez, vb. I. Tranz. 1. A nesocoti, a nu respecta, a încălca un angajament, o lege, o convenție, o dispoziție. 2. A intra undeva prin violență, a pătrunde cu forța, a deschide prin abuz ♦ A pângări, a profana. 3. A săvârși un viol. [Pr.: vi-o-la] – Din fr. violer, lat. violare.
8. [MDA2] viola vt [At: LAURIAN, F. 201/26 / P: vi-o~ / Pzi: ~lez, (îvr) viol, 3 vioală / E: lat violare, fr violer] 1 A încălca o lege, un angajament, o convenție, un drept etc. 2 A acționa prin forță, încălcând legalitatea, pentru a pătrunde undeva. 3 A deschide ceva prin abuz sau cu intenții frauduloase. 5 A trata ceva considerat intangibil sau sacru fără respectul cuvenit Si: a pângări1, a profana. 6 A comite un viol (1) Si: a batjocori (3), a silui, (rar) a violenta (4), (înv) a ruguci2, (reg) a căzni1 (3).
9. [MDA2] violațiune sf vz violație
10. [DEXI] viola vb. I. tr. 1 (compl. indică legi, convenții, drepturi etc.) A călca, a nesocoti, a nu respecta. Tratatul a fost violat. 2 (jur.; compl. indică proprietăți) A intra undeva prin violență, a pătrunde cu forța; a deschide prin abuz sau cu intenții frauduloase. ♦ Ext. A trata cu dispreț, fără respectul cuvenit ceva considerat intangibil sau sacru; a profana. Soldații au violat biserica. 3 A comite un viol; a silui, a necinsti (o femeie); a pîngări. 4 Fig. A viola conștiința = a impune prin forță unele idei. • sil. vi-o-, prez.ind. -ez. /<fr. violer, lat. violare.
11. [DLRLC] VIOLA, violez, vb.I. Tranz. 1. (Cuprivire la legi, porunci, angajamente, dispoziții, drepturi etc.) A nesocoti, a nu respecta, a călca, a încălca. Au violat constituția! se aprindea oratorul de la tribună. PAS, L. I 280. Turcia... viola toate tractatele... noastre. NEGRUZZI, S. I 331. 2. A intra undeva prin violență, a pătrunde cu forța; a deschide prin abuz. A viola domiciliul cuiva. A viola spațiul aerian al unui stat. A viola secretul corespondenței. ♦ A pîngări, a profana. A viola un mormînt. 3. A necinsti o femeie, făcînd uz de forță; a comite un viol.
12. [DN] VIOLA vb. I. tr. 1. A nu respecta, a călca o lege, o dispoziție. 2. (Jur.) A intra, a pătrunde (undeva) cu forța; a forța. ♦ A profana. 3. A silui, a necinsti (o fată, o femeie). [Pron. vi-o-. / cf. fr. violer, lat. violare].
13. [MDN '00] VIOLA vb. tr. 1. a încălca, a nesocoti o lege, un angajament, un drept. 2. (jur.) a pătrunde cu forța; a deschide prin abuz. 3. a silui, a necinsti (o fată, o femeie). ◊ a profana. 4. (fig.) a ~ conștiința = a impune prin forță unele idei. (< fr. violer, lat. violare)
14. [Șăineanu, ed. VI] violà v. 1. a întrebuința violența; 2. a lucra contra, a înfrânge: a viola o lege; 3. a călca: a viola un jurământ, a viola un domiciliu.
15. [Scriban] *violațiúne f. (lat. violátio, -ónis). Acțiunea de a viola. – Și -áție, dar ob. -áre.
16. [Scriban] *violéz v. tr. (lat. víolo, -áre; fr. violer). Siluĭesc, stric, deschid cu violență (cu forța): a viola o scrisoare, o ladă, un sechestru. Fig. Calc, înfrîng: a viola legea. Silesc (constrîng): a viola conștiințele.
17. [DOOM 3] violare (desp. vi-o-) s. f., g.-d. art. violării; pl. violări
18. [DOOM 2] violare (vi-o-) s. f., g.-d. art. violării; pl. violări
19. [DOOM 3] viola (a ~) (desp. vi-o-) vb., ind. prez. 1 sg. violez, 3 violează; conj. prez. 1 sg. să violez, 3 să violeze
20. [DOOM 2] viola (a ~) (vi-o-) vb., ind. prez. 3 violează
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL