1. [DEX '09] TRIFURCAT, -Ă, trifurcați, -te, adj. Cu trei ramuri, cu trei ramificații. – Din fr. trifurqué.
2. [MDA2] trifurcat, ~ă a [At: GRECESCU, FL. 62 / Pl: ~ați, ~e / E: fr trifurqué] 1 Cu trei ramuri. 2 Cu trei ramificații.
3. [DLRLC] TRIFURCAT, -Ă, trifurcați, -te, adj. Cu trei ramuri, cu trei ramificații.
4. [DN] TRIFURCAT, -Ă adj. Cu trei ramificații. [Cf. fr. trifurqué].
5. [MDA2] trifurca vtr [At: DN3 / Pzi: ~furc / E: fr trifurquer] 1-2 A (se) împărți în trei (ca brațele unei furci) Si: trifurcație (1).[1]
6. [DN] TRIFURCA vb. I. refl. A se împărți în trei (ca brațele unei furci). [P.i. trifurc. /< fr. trifurquer, cf. lat. tri – trei, lat. furca – furcă].[1]
7. [MDN '00] TRIFURCA vb. refl. a se ramifica în trei ramuri, direcții. (< fr. trifurquer)
8. [DCR2] trifurca vb. refl. I A se împărți în trei ◊ „Ajungând aici acțiunea se trifurcă.” R.lit. 30 V 85 p. 21 (din fr. trifurquer; DN3)
9. [DOOM 3] trifurcat adj. m., pl. trifurcați; f. trifurcată, pl. trifurcate
10. [DOOM 2] trifurcat adj. m., pl. trifurcați; f. trifurcată, pl. trifurcate
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL