1. [DEX '09] TRAMBULINĂ, trambuline, s. f. 1. (La natație) Instalație prevăzută cu un postament și un dispozitiv de care se fixează o scândură elastică, servind pentru sărituri artistice în apă. 2. (La schi) Instalație în forma unei pante, servind la executarea săriturii în lungime. – După germ. Trampoline.
2. [MDA2] trambulină sf [At: VLAHUȚĂ, ap. TDRG / V: (reg) ~bol~, ~mpl~, ~mpol, ~polin sn / Pl: ~ne / E: ger Trampoline, it trampolino] 1 Aparat ajutător care servește la ușurarea executării unei sărituri în gimnastica sportivă. 2 (Fam; îe) A servi (cuiva) de ~ A ajuta pe cineva să parvină (mai ales în politică). 3 Instalație specială, ridicată pe un postament, la o anumită înălțime, prevăzută cu un dispozitiv de care se fixează o scândură elastică, care servește pentru sărituri artistice sau sportive în apă. 4 (Șîs ~ de schi) Instalație sportivă în forma unei pante, servind la executarea săriturii în lungime cu schiurile.
3. [DEX '98] TRAMBULINĂ, trambuline, s. f. 1. (La natație) Dispozitiv alcătuit dintr-un postament pe care este fixată la un capăt o scândură orizontală foarte flexibilă, de pe care se sare în apă. 2. (La schi) Construcție în plan înclinat terminată cu o platformă elastică, de pe care sportivii își iau elanul spre a zbura cât mai departe. – După germ. Trampoline.
4. [DLRLC] TRAMBULINĂ, trambuline, s. f. Dispozitiv pentru sărituri, folosit la gimnastică, înot, schi. Schiorii se azvîrlă de pe trambuline în vid. BOGZA, C. O. 58.
5. [DN] TRAMBULINĂ s.f. Instalație specială pentru sărituri în apă, cu schiurile etc. [< germ. Trampoline, cf. it. trampolino].
6. [MDN '00] TRAMBULINĂ s. f. instalație specială pentru sărituri în apă, cu schiurile etc. (după germ. Trampolin, it. trampolino)
7. [Șăineanu, ed. VI] trambulină f. scândură înclinată de pe care se saltă în apă la înnotat. [Cf. it. TRAMPOLINO].
8. [Scriban] *trambulínă, V. trampolin.
9. [MDA2] trambolină sf vz trambulină
10. [MDA2] tramplină sf vz trambulină
11. [MDA2] trampolin sn vz trambulină
12. [MDA2] trampolină sf vz trambulină
13. [Scriban] *trampolin n., pl. e (it. trampolino și trampellino [de unde și fr. tremplin], d. trámpoli, picĭoroange, trampolare, a merge pe picĭoroange; ngr. trambála [scris -mpála], legănătoare, scaun în care te legenĭ. V. trambalez, trapă, draghină). Scîndură care, fiind fixată la un capăt, ĭar la cel-lalt liberă, se leagănă și te aruncă în sus cînd sarĭ de pe ĭa. Fig. A servi cuĭva de trampolin, a-ĭ ajuta să se înalțe (maĭ ales în politică). – Și trambulínă.
14. [DOOM 3] trambulină s. f., g.-d. art. trambulinei; pl. trambuline
15. [DOOM 2] trambulină s. f., g.-d. art. trambulinei; pl. trambuline
16. [MDO] trambulină
17. [DER] trambulină (-ne), s. f. – Aparat de gimnastică care servește la sărituri. – Var. trampolin(ă). It. trampolino, cf. germ. Trampolin.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL