1. [DEX '09] ȘT interj. Cuvânt folosit pentru a cere cuiva să facă liniște. – Onomatopee.
2. [MDA2] șt i [At: SCRIBAN, D. 1273 / E: fo] (De obicei cu „ș” prelungit) 1 Cuvânt folosit pentru a cere cuiva să tacă. 2 (Reg) Cuvânt cu care se opresc caii.
3. [Scriban] șt, V. țst.
4. [MDA2] st i [At: VALIAN, V. / V: ss, st, tst / E: fo] (Adesea cu „s” repetat) Cuvânt prin care: 1-2 Se cere cuiva să facă sau să păstreze liniște Si: taci, tăcere!, (pop) țist!, (reg) meclez1, (arg) mucles! Vz pst!. 3 Se cere cuiva să nu mai spună nimic și să fie atent la ceva Si: taci, tăcere!, (pop) țist!, (reg) meclez1, (arg) mucles! Vz pst!.
5. [Scriban] 1) st și șt, interj. de impus tăcere fără să strigi. V. pst și țîst.
6. [DOOM 3] șt/șșșt interj.
7. [DOOM 2] șt / șșșt interj.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL