1. [MDA2] ponderare sf [At: M. D. ENC. / Pl: ~rări / E: pondera] 1 (Înv) Cântărire. 2 Echilibrare. 3 Moderare. 4 (Sts) Operație de înmulțire a ponderii cu valoarea variantei.
2. [DN] PONDERARE s.f. (Statist.) Operație de înmulțire a ponderii cu valoarea variantei; ponderație. [După fr. pondération].
3. [DEX '09] PONDERA, ponderez, vb. I. Tranz. A face ca două fapte să se echilibreze prin opunerea lor una alteia; a echilibra, a cumpăni, a modera. ♦ Tranz. și refl. A face să devină sau a deveni mai cumpătat, mai măsurat; a (se) înfrâna, a (se) stăpâni, a (se) potoli, a (se) tempera. – Din fr. pondérer, lat. ponderare.
4. [MDA2] pondera [At: DRLU / V: (îvr; cscj) ~ri / Pzi: ~rez / E: lat pondere, fr ponderer] 1 vt (Îvr; îf ponderi) A cântări. 2 vt (Liv) A face ca două fapte, fenomene etc. să se echilibreze prin opunere reciprocă Si: a cumpăni, a echilibra. 3-4 vtr (A face să devină sau) a deveni mai cumpătat Si: a (se) stăpâni, a (se) înfrâna. 5-6 vtr A (se) modera.
5. [MDA2] ponderi v vz pondera
6. [DEX '98] PONDERA, ponderez, vb. I. Tranz. (Livr.) A face ca două fapte să se echilibreze prin opunerea lor una alteia; a echilibra, a cumpăni. ♦ Tranz. și refl. A face să devină sau a deveni mai cumpătat, mai măsurat; a (se) înfrâna, a (se) stăpâni, a (se) potoli, a (se) tempera. – Din fr. pondérer, lat. ponderare.
7. [DN] PONDERA vb. I. tr. (Franțuzism) A echilibra, a stabili un echilibru. [< fr. pondérer].
8. [MDN '00] PONDERA vb. I. tr. a echilibra, a cumpăni. II. tr., refl. a (se) stăpâni, a (se) tempera. (< fr. pondérer, lat. ponderare)
9. [Scriban] *ponderéz v. tr. (lat. póndero, -áre, a cîntări [v. tr.], d. pondus, pónderis, greutate, péndere, pensum, a cîntări, a plăti. V. pensiune, pre-ponderez, apes). Echilibrez pin lecțiunĭ contrare: a pondera puterile statuluĭ.
10. [DOOM 3] pondera (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. ponderez, 3 ponderează; conj. prez. 1 sg. să ponderez, 3 să pondereze
11. [DOOM 2] pondera (a ~) vb., ind. prez. 3 ponderează
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL