1. [DEX '09] POCĂNITURĂ s. f. v. pocnitură.
2. [MDA2] pocănitură sf vz pocnitură
3. [DEX '09] POCNITURĂ, pocnituri, s. f. Pocnet. [Var.: pocănitură s. f.] – Pocni + suf. -tură.
4. [MDA2] pocnitură sf [At: ANON. CAR. / V: (reg) ~căn~, pomn~ / Pl: ~ri / E: pocni + -tură] 1-3 Pocnet2 (1-3). 4 Lovitură scurtă și puternică. 5 Pocnet2 (5). 6 Crăpătură. 7 Spărtură. 8 (Rar) Fisură. 9 (Reg) Cantitate de porumb care se pune o dată în ciur când se fac floricelele.
5. [MDA2] pomnitură sf vz pocnitură
6. [DLRLC] POCNITURĂ, pocnituri, s. f. Trosnitură, detunătură; pocnet. Pocniturile de bici deșteptau cînii. SADOVEANU, O. IV 467. În pîlnia telefonului se aude numai o sfîrîitură continuă și pocnituri metalice. C. PETRESCU, Î. II 15. Cînd dă să între-n poala viei... puff!! o pocnitură de pușcă și boierul se răstoarnă. RETEGANUL, P. I 20.
7. [Șăineanu, ed. VI] pocnitură f. pocnet prelungit.
8. [Scriban] pocnitúră f., pl. ĭ (d. pocnesc). Rezultatu pocniriĭ, pocnet: pocniturĭ de obuze, de puștĭ, de cĭocane, de bice.
9. [DOOM 3] pocănitură (reg.) s. f., g.-d. art. pocăniturii; pl. pocănituri
10. [DOOM 2] pocănitură (reg.) s. f., g.-d. art. pocăniturii; pl. pocănituri
11. [DOOM 3] pocnitură s. f., g.-d. art. pocniturii; pl. pocnituri
12. [DOOM 2] pocnitură s. f., g.-d. art. pocniturii; pl. pocnituri
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL