Definiție și ce înseamnă parazitologie

1. [DEX '09] PARAZITOLOGIE s. f. Disciplină care se ocupă cu studiul organismelor parazite și cu măsurile de combatere a paraziților. – Din fr. parasitologie.

2. [MDA2] parazitologie sf [At: LTR2 / Pl: (rar) ~ii / E: fr parazitologie] Disciplină care se ocupă cu studierea organismelor parazite și cu măsurile de prevenire a infestării și de combatere a paraziților (1).

3. [DLRLC] PARAZITOLOGIE s. f. Știință care se ocupă cu studierea plantelor și animalelor parazite și în genere cu fenomenele parazitismului din natură.

4. [DN] PARAZITOLOGIE s.f. Disciplină care studiază plantele și animalele parazite și fenomenele parazitismului din natură. [Gen. -iei. / < fr. parasitologie].

5. [MDN '00] PARAZITOLOGIE s. f. ramură a biologiei care studiază organismele parazite și măsurile de combatere a acestora. (< fr. parasitologie)

6. [DOOM 3] parazitologie s. f., art. parazitologia, g.-d. parazitologii, art. parazitologiei

7. [DOOM 2] parazitologie s. f., art. parazitologia, g.-d. parazitologii, art. parazitologiei

8. [DETS] PARAZITO- „paraziți”. ◊ gr. parasitos „comesean, conviv” > fr. parasito-, germ. id., engl. id. > rom. parazito-. □ ~fobie (v. -fobie), s. f., teamă patologică de paraziți; ~logie (v. -logie1), s. f., disciplină care studiază biologia și metodele de combatere a paraziților animali sau vegetali; ~trop (v. -trop), adj., (despre substanțe) care are afinitate pentru microbi, fixîndu-se pe aceștia și distrugîndu-i.

9. [DE] PARAZITOLOGÍE (< fr. {i}; {s} fr. parasite „parazit” + gr. logos „studiu”) s. f. Știință biologică complexă care studiază fenomenul parazitismului, relațiile reciproce dintre parazit și gazdă, dependența lor de factorii mediului ambiant. Există: p. umană (se ocupă de bolile parazitare ale omului), p. veterinară (cu cele ale animalelor domestice și sălbatice) și p. fitomedicală sau fitopatologie (cu cele ale plantelor); ele elaborează și metode de prevenire și tratare a acestor boli.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] PEDANTESC, -Ă, pedantești, adj. (Livr.) Pedant (1). – Din fr. pédantesque, it. […]
1. [DEX '09] PEDANTIC, -Ă, pedantici, -ce, adj. (Înv.) Pedant (1). – Pedant + suf. […]
1. [DEX '09] PEDANTISM s. n. Paradă de erudiție și de competență caracteristică pedantului; meticulozitate […]
[Scriban] *pedantízm n. (d. pedant; fr. pédantisme). Pedanterie, caracteru pedantuluĭ. Procedură de pedant. Sursă: DEX […]
1. [MDA2] pedantlâc sn [At: IORDAN, L. R. A. 190 / Pl: ~uri / E: […]
[DEX '98] PICIOR, picioare, s. n. 1. Fiecare dintre cele două membre inferioare ale corpului […]
1. [MDA2] pedea sf [At: BELDIMAN, E. 128/8 / V: pid~ / Pl: ~ele / […]
1. [DEX '09] PEDEAPSĂ, pedepse, s. f. 1. Măsură de represiune, sancțiune aplicată celui care […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro