1. [DEX '09] ORICINE pron. nehot. Indiferent care persoană; cineva, orișicine. ♦ (Depr.) Cineva neînsemnat, fără importanță, un oarecare. [Gen.-dat.: oricui] – Ori + cine.
2. [MDA2] oricine pnh [At: PRAV. 20 / V: (înv) ~cene, (îpp) orc~ / G-D: oricui / E: ori + cine] 1 Indiferent care persoană. 2 Cineva. 3 Fiecare. 4 (Dep) Persoană neînsemnată Si: oarecare, (pop) orișicine.
3. [DLRLC] ORICINE pron. nehot. Indiferent ce persoană. Se întîlnea cu Ana uneori, dar nu-i vorbea. Îi dădea binețe ca oricine. REBREANU, I. 79. Oricine s-a afla să-i facă, de la casa aceluia și pînă la curțile împărătești, un pod de aur... aceluia îi dă fata. CREANGĂ, P. 77. ◊ (Cu intercalarea unei prepoziții) împăratul d-auzea... Șapte pungi făgăduia, Ori la cine s-o afla. TEODORESCU, P. P. 605. ♦ (Peiorativ) Cineva neînsemnat, un oarecare. Știau că lui But nu-i place să-i dea bună seara oricine. DUMITRIU, N. 159. Că-s fecior, nu mărăcine Să mă iubesc cu oricine! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 372. – Gen.-dat.: oricui.
4. [MDA2] orcine pnh vz oricine
5. [MDA2] oricene pnh vz oricine
6. [CADE] CINE (gen. al, a, ai, ale cui; dat. cui; ac. pe cine) pron. inter. și rel. 1 Care om; acela care, cel ce: cine-i acela? cu ~ ai venit? ale cui sînt casele astea? spune mi cu te ’ntîlnești, și-ți voiu spunea ~ ești; ~ știe carte are patru ochi: pe ~ nu-l lași să moară, nu te lasă să trăești ¶ 2 Fie-care: ~ ce face, lui își face ¶ 3 ~... ~..., unul... altul..., care... care.. ¶ 4 Compus cu fie-, care-, ori-, -va, 👉 FIE-CINE, OARE-CINE, ORICINE, CINEVA [lat. quem].
7. [CADE] ORI-CINE, ORI-ȘI-CINE pron. nedef. Cine vrei, cine o fi, indiferent cine: ori-cine den plugari, de va intra în pămîntul altuia, de-l va ara (PRV.-MB.) [ori3 (+și) + cine].
8. [Scriban] órĭ-cíne, órĭ-cé pron. indefinit (orĭ și cine, orĭ și ce. P. accent, vezĭ la orĭ-care). Nu importă cine, nu importă ce. – Și orĭ-și-cine, orĭ-și-ce.
9. [DOOM 3] oricine (desp. ori-) pr., g.-d. oricui
10. [DOOM 2] oricine (ori-) pr., g.-d. oricui
11. [MDO] oricine (3 sil.)
12. [IVO-III] oricine, -cui gen.
13. [DOOM 2] *ori cine conjcț. + pr. (cine poate ~ vrea)
14. [DE] NEC CUIVIS HOMINI CONTINGIT ADIRE CORINTHUM (lat.) nu este dat oricui să ajungă la Corint – Horațiu, „Epistulae”, I, 17, 36. Traducerea proverbului grecesc „U panthos andros eis Korinthon est ho plus” („Nu oricăruia îi este dat să navigheze până la Corint”). Cetatea Corint exercita o puternică atracție prin lux și rafinament, dar nu oricui îi dădea mâna să o viziteze. P. ext. Nu oricine are posibilități materiale sau înzestrare spirituală pe măsura unor înalte aspirații.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL