1. [CADE] ODAGACIU, ODOGACIU sbst. 🌿 1 Scoarța unui arbust (Croton eluteria) din insulele Bahama și din peninsula Florida, cu un gust acru și amar, cu miros aromatic: parfumul acesta-i pare mai bun decît odagaciul (CAR.); cocheta își alegea... o perniță de odagaciu (FIL.); coana Anica afumă prin casă cu odogaciu (GRL.) ¶ 2 Lemnul acestui arbust: mătănii de odagaciu ¶ 3 Plantă cu flori trandafirii, rar albe; rădăcinile ei, cunoscute sub numele de „ciuen”, sînt întrebuințate pentru scoaterea petelor de pe haine; numită și „săpunel(e)”, „săpunariță” sau „săpunul-popii” (Saponaria officinalis) (🖼 3413) [tc. od-agağy].
2. [Șăineanu, ed. VI] odagaciu n. 1. substanță balzamică [!] care, arsă, dă un miros aromatic: o perniță de odagaciu FIL.; 2. lemnul său: mătănii de odagaciu; 3. Mold. săpunel: rădăcinile odagaciului sunt cunoscute sub numele de ciuen. [Turc. OD AGADJY, aloe].
3. [DEX '09] ODAGACI, odagaci, s. m. 1. Plantă erbacee cu flori trandafirii, mai rar albe, ale cărei rădăcini se utilizează la scoaterea petelor de pe stofe; ciuin, săpunariță (Saponaria officinalis). 2. Numele a doi arbuști exotici, cu ramuri brune și păroase, cu frunze ovale, a căror scoarță aromatică se folosește în medicină (Croton). ♦ Scoarța acestor arbuști, care răspândește (prin ardere) un miros plăcut; p. ext. substanță aromatică, parfum extrase din această scoarță. [Var.: odogaci s. m.] – Din tc. ödağaci.
4. [DEX '09] ODOGACI s. m. v. odagaci.
5. [MDA2] odagace sf vz odagaci
6. [MDA2] odagaci si [At: (a. 1749) GCR II, 45/16 / V: (reg) odog~, odăg~, (rar) ~ce, odogace sf ud~ / E: tc ödağaci] 1 Arbustul Croton eluteria. 2 Arbustul Croton cascarilla. 3 Arbust exotic decorativ din familia liliaceelor, cu flori mari, galbene sau roșii, dispuse în spice și cu frunze cărnoase, care conțin o substanță folosită în industria cosmetică și farmaceutică Si: aloe (Aloe). 4 Lemn al acestui arbust, dur, de culoare închisă, cu fibre albe-gălbui, impregnat cu o substanță uleioasă. 5 Scoarță a acestui arbust, care răspândește, prin ardere, un miros plăcut și aromatic, folosită ca mirodenie și având diverse utilizări în medicină. 6 (Pex) Substanță aromatică, parfum extras din această scoarță. 7 Plantă erbacee cu flori trandafirii sau albe, ale cărei frunze și rădăcină se utilizează în medicină, rădăcina fiind folosită și la scoaterea petelor de pe stofe Si: (pop) săpunariță, săpunel, (reg) săpunul-popii, sopunul-calului, floarea-călugărului, flori-de-sopon, mărariu- calului, mielușel (Saponaria officinalis).
7. [MDA2] odăgaci s vz odagaci
8. [MDA2] odogace sf vz odagaci
9. [MDA2] odogaci sm vz odagaci
10. [MDA2] udagaci s vz odagaci
11. [CADE] ODOGACIU 👉 ODAGACIU.
12. [CADE] UDAGACIU = ODAGACIU: o căție de argint... din care ieșea fum de ~ (I.-GH.).
13. [DEX '98] ODAGACI s. m. 1. Plantă erbacee cu flori trandafirii, mai rar albe, ale cărei rădăcini se utilizează la scoaterea petelor de pe stofe; ciuin, săpunariță (Saponaria officinalis). 2. Numele a doi arbuști exotici, cu ramuri brune și păroase, cu frunze ovale, a căror scoarță aromatică se întrebuințează în medicină (Croton). ♦ Scoarța acestor arbuști, care răspândește (prin ardere) un miros plăcut; p. ext. substanță aromatică, parfum extrase din această scoarță. [Var.: odogaci s. m.] – Din tc. ödağacı.
14. [DLRLC] ODAGACI s. m. 1. Plantă erbacee cu flori trandafirii, mai rar albe, formînd buchețele la vîrful tulpinii; rădăcinile (v. ciuin) se utilizează la scoaterea petelor de pe stofe (Saponaria officinalis); săpunel, săponele, săpunariță. 2. Nume dat la doi arbuști exotici, a căror scoarță aromatică se întrebuințează în medicină (Croton); lemnul arbuștilor; scoarța lor, care răspîndește (prin ardere) un miros plăcut. Să-i spuie că i-a scris «persoanii» multe răvășele cu miros de odagaci, dar că n-a avut parte de răspuns. CARAGIALE, N. S. 99. Aceste obiecte nu se executau mai niciodată în piatră, ci, mai ales în... chiparos, sandal, odagaci. ODOBESCU, S. I 452. (În forma odogaci) Sărmănica, Mititica, Ce dulceți bune făcea!... Ce vutci bune, De minune, Cu miros de odogaci! ALECSANDRI, T. I 44. – Variante: odogaci, udagaci (GHICA, S. 58) s. m.
15. [DLRLC] UDAGACI s. m. v. odagaci.
16. [Șăineanu, ed. VI] odogaciu m. V. odagaciu: vutcă de odogaciu AL.
17. [Șăineanu, ed. VI] udagaciu n. V. odagaciu.
18. [Scriban] *crotón m. ca plantă și n. ca substanță (vgr. króton, krótonos, ricin). Un copăcel eŭforbiaceŭ numit și odogacĭ (croton eluteria și croton cascarilla). Scoarța luĭ se întrebuințează în med. contra diareilor vechĭ, a catarelor pulmonare ș. a.
19. [Scriban] odagácĭ, V. odogacĭ.
20. [Scriban] odogácĭ și (rar) odagácĭ m. ca plantă și n. ca substanță (turc. ód-ághağy, d. ar. öd, sabur, și turc. aghoğy, copac. V. agud). Croton. Săpunariță. – Și udagacĭ (turc. úd-agağy, ngr. udagátzi).
21. [Scriban] udagácĭ, V. odogacĭ.
22. [DOOM 3] odagaci s. m., (arbuști) pl. odagaci, art. odagacii
23. [DOOM 2] !odagaci s. m., (arbuști) pl. odagaci
24. [DER] odagaci s. m. – 1. Aloe (Croton eluteria). – 2. Săpunariță (Saponaria officinalis). – Var. odogaci, rar udagaci. Tc. öd agaci (Șeineanu, II, 276; Roesler 500; Lokotsch 1585).
25. [DE] ODOGÁCI (< tc.) s. m. (BOT.) 1. Numele a doi arbuști exotici din genul Croton, familia euforbiacelor, a căror scoarță aromatică, de culoare albă-cenușie și cu gust acru și amar, se întrebuințează în medicină (contra tusei, în boli de piele, contra gutei și reumatismului); are proprietăți sudorifice și depurative. ♦ Scoarța acestor arbori. 2. Ciulin.
26. [DLRLV] ODAGACI subst. (Mold., ȚR) Numele a două plante; lemnul acestor plante. A: Au poroncit de au adus un tambur, căruia coada ii era de odagaci. H 1771, 82v. [Fata] ține în mînă o tambură cu coada de udugaci, H 17792, 76v; cf. H 17792, 84r. B: Ia rădăcină de anghelină ...... udagaci. . . coji de lămîie... și le pune într-un săculeț de pînză. CARTE DE BUCATE. Variante: udagaci (CARTE DE BUCATE), udugaci (H 17792, 76v, 84r). Etimologie: tc. ödağaci.
27. [DLRLV] UDAGACI subst. v. odagaci.
28. [DAR] odagaci s.n. (reg., înv.) 1. substanță aromatică (prin ardere). 2. lemn pentru mătănii. 3. săpunel.
29. [DLR - tomul X] ODAGACI subst. 1. a) Numele a doi arbuști exotici cu ramurile brune și păroase, cu frunzele ovale, ascuțite la vîrf în formă de lance, și cu scoarța de culoare albă-cenușie (Croton eluteria, Croton cascarilla); b) aloe (Aloe). Ia rădăcină de anghelină... udagaci... coji de lămîie... și le pune într-un săculeț de pînză (a. 1749). GCR II, 45/16. ♦ Lemnul acestor arbuști, dur, de culoare închisă, cu fibre albe-gălbui, impregnat cu o substanță uleioasă. Aceste obiecte... se executau... [din] chiparos, sandal, odagaci seau alte lemne mai mult seau mai puțin prețioase. ODOBESCU, S. I, 452, cf. ȘIO I, 217, 235, NICA, L. VAM. 177. ♦ Scoarța acestor arbuști, care răspîndește (prin ardere) un miros plăcut și aromatic; servește ca mirodenie și are diferite întrebuințări în medicină; p. ext. substanță aromatică, parfum extras din această scoarță. Ceremonialul... afumărei cu odogaci, a stropirei cu aromate. CALENDAR (1861), 127/20. Întîia călțunăreasă intra la mireasă purtînd o căție de argint cu flori suflate în aur, din care ieșea fum de udagaci. GHICA, S. 33. Sărmănica, Mititica! Ce dulceți bune făcea!... Ce vutci bune, De minune, Cu miros de odogaci! ALECSANDRI, T. I, 44. Din Țarigrad i se trimitea... diferite miresme orientale, precum: curse, odagace (cca 1875). N. A. BOGDAN, C. M. 182. Din amîndouă colțurile vine profumul de mititei: e o senzație neplăcută pentru cine e sătul; dar cui i-e foame, profumul acesta-i pare mai bun decît odagaciul. CARAGIALE, O. I, 280, cf. id. N. S. 99. Odagaciul, parfumul oriental prin excelență. ȘIO I, 217, cf. IORGA, S. D. VI, 197. 2. Plantă erbacee cu flori trandafirii sau albe; frunzele și rădăcina ei se întrebuințează în medicină; rădăcina (v. ciuin) se folosește și la scoaterea petelor de pe stofe; săpunel, săpunariță, (regional), săpunul-popii, soponul-calului, flori-de-sopon, floarea-călugărului, mielușel, mărariu-calului (Saponaria officinalis) DICT. – pl.: odagaci. – Și: odogaci, odăgaci (BARCIANU, ALEXI, W.) subst.; (rar) odagace, odogace (H X 534) s. f.; udagaci subst. – Din tc. ödaǧaci.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL