Definiție și ce înseamnă ocultație

1. [DEX '09] OCULTAȚIE, ocultații, s. f. 1. Eclipsare temporară a unui astru datorată interpunerii între el și observator de pe Pământ a unui alt corp ceresc. 2. (Mar.) Acoperire temporară a luminii unui far prin interpunerea unui ecran. ♦ (În sintagma) Lumină de ocultație = lumină intermitentă (a farului, a geamandurii). – Din fr. occultation.

2. [MDA2] ocultație sf [At: DRĂGHICEANU, C. 4 / V: ~iune / Pl: ~ii / E: fr occultation] Interpunere temporară a unui astru opac între un astru luminos și un observator.

3. [DEX '98] OCULTAȚIE, ocultații, s. f. 1. Dispariție temporară a unui astru datorită interpunerii între el și observator a unui alt corp ceresc. 2. (Mar.) Acoperire temporară a luminii unui far prin interpunerea unui ecran. ♦ (În sintagma) Lumină de ocultație = lumină intermitentă (a farului, a geamandurii). – Din fr. occultation.

4. [DLRLC] OCULTAȚIE, ocultații, s. f. Interpunere a unui astru opac între un astru și un observator. Eclipsele totale de soare sînt ocultații provocate prin interpunerea lunii între soare și pămînt.

5. [DN] OCULTAȚIE s.f. 1. Eclipsare temporară a unui astru, datorită interpunerii unui alt astru între acesta și observator. 2. (Mar.) Acoperirea temporară a luminii unui far prin interpunerea unui ecran. [Gen. -iei, var. ocultațiune s.f. / < fr. occultation, lat. occultatio].

6. [MDN '00] OCULTAȚIE s. f. 1. eclipsare temporară a unui astru datorită interpunerii unui alt astru între acesta și observator. 2. dispariție a ceva; disimilare. ◊ (mar.) acoperirea temporară a luminii unui far prin interpunerea unui ecran. (< fr. occultation, lat. occultatio)

7. [MDA2] ocultațiune sf vz ocultație

8. [DN] OCULTAȚIUNE s.f. v. ocultație.

9. [DOOM 3] ocultație (desp. -ți-e) s. f., art. ocultația (desp. -ți-a), g.-d. art. ocultației; pl. ocultații, art. ocultațiile (desp. -ți-i-)

10. [DOOM 2] ocultație (-ți-e) s. f., art. ocultația (-ți-a), g.-d. art. ocultației; pl. ocultații, art. ocultațiile (-ți-i-)

11. [DLR - tomul X] OCULTAȚIE s. f. Interpunere temporară a unui astru opac între un astru luminos și un observator. Eclipsele totale de soare sînt ocultații provocate prin interpunerea lunii între soare și pămînt. DL, cf. DM, DER. – PI.: ocultații. – Și: (învechit) ocultatiune s. f. DRĂGHICEANU, c. 4. – Din fr. occultation.

12. [DLR - tomul X] OCULTAȚIUNE s. f. v. ocultație.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [CADE] OBSIGĂ, OBSÎGĂ, OPSIGĂ, OSIGĂ sf. 🌿 Nume dat mai multor specii de plante […]
1. [MDA2] obtenebra vt [At: CĂLINESCU, E. O. II, 82 / Pzi: ~rez / E: […]
1. [MDA2] obtenebra vt [At: CĂLINESCU, E. O. II, 82 / Pzi: ~rez / E: […]
1. [MDA2] obtenebra vt [At: CĂLINESCU, E. O. II, 82 / Pzi: ~rez / E: […]
1. [MDA2] obtenție sf vz obtențiune 2. [DN] OBTENȚIE s.f. v. obtențiune. 3. [MDA2] obtențiune […]
1. [MDA2] obtențiune sf [At: ȘĂINEANU / V: ~ie / E: fr obtention, lat obtentio, […]
1. [DEX '09] OBTURANT, -Ă, obturanți, -te, adj. Care obturează. – Obtura + suf. -ant. […]
1. [DEX '09] OBTURAT, -Ă, obturați, -te, adj. (Despre deschizături, tuburi, p. ext. vase sangvine) […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro