1. [DEX '09] OCHIȘOR, ochișori, s. m. 1. Diminutiv al lui ochi1 (I 1). 2. (Bot.) Scânteiuță. – Ochi1 + suf. -ișor.
2. [MDA2] ochișor sm [At: MINEIUL (1776), 145v/18 / V: (îrg) ~iușor / Pl: ~i / E: ochi1 + -ișor] 1-2 (Șhp) Ochi (1) (mic) Si: (reg) ochiți (1-2). 3 Vedere. 4 Privire. 5 (Reg; îs) ~i de vulpe Bani. 6 (Bot; reg) Scânteiuță (Anogallis arvensis). 7 (Bot; reg) Siminoc (Helichrysum orenarium).
3. [CADE] OCHIȘOR sm. 1 🫀 dim. OCHIU: avea niște ~i ca două scîntei albastre (DLVR.) ¶ 2 🌿 – SCÎNTEIUȚĂ1.
4. [DLRLC] OCHIȘOR 1 s. m. (Bot.) Scînteiuță.
5. [DLRLC] OCHIȘOR2, ochișori, s. m. Diminutiv al lui ochi (I 1). Deschide ochișorii, pe iubitul tău privește. NEGRUZZI, S. II 9. Te cunoști, mîndră, cunoști... Te cunoști pe ochișori... Că ești loatră de feciori. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 249. Perișorul lui Peana corbului; Ochișorii lui Mura cîmpului. ALECSANDRI, P. P. 3.
6. [Șăineanu, ed. VI] ochișor m. mică plantă ce crește prin vii și pe lângă drumuri (Anagallis arvensis).
7. [Scriban] ochișór m. (dim. d. ochĭ). Ochĭ mic saŭ frumos. Scînteuță, o plantă.
8. [MDA2] ochiușor sm vz ochișor
9. [DOOM 3] ochișor s. m., pl. ochișori
10. [DOOM 2] ochișor s. m., pl. ochișori
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL