Definiție și ce înseamnă obretenie

1. [MDA2] obretenie sf [At: TDRG / Pl: ~ii / E: slv обрѣтєниѥ] (Înv) Găsire.

2. [Scriban] obreténie f. (vsl. obrieteniĭc). L. V. Găsire (a capuluĭ sfîntuluĭ Ĭon).

3. [DLR - tomul X] OBRETENIE s. f. (Învechit) Găsire, aflare. Obretenia capului lui Ioan. ap. TDRG, cf. PASCU, S. 243, SCRIBAN, D. – Din slavon. обрѣтение

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] OBLICA, oblichez, vb. I. Intranz. (Rar) A ocoli, a coti. – Din […]
1. [DEX '09] OBLICI, oblicesc, vb. IV. (Înv. și pop.) 1. Tranz. A dibui, a […]
1. [MDA2] oblicire sf [At: CORESI, EV. 203 / Pl: ~ri / E: oblici1] (Înv) […]
1. [DEX '09] OBLICI, oblicesc, vb. IV. (Înv. și pop.) 1. Tranz. A dibui, a […]
1. [DEX '09] OBLICITATE s. f. Proprietate a unei linii sau a unei suprafețe de […]
1. [MDA2] oblicitor, ~oare smf [At: PSALT. 144 / Pl: ~i, ~oare / E: oblici1 […]
1. [DEX '09] OBLICITATE s. f. Proprietate a unei linii sau a unei suprafețe de […]
[MDN '00] OBLIGANT, -Ă adj. îndatoritor, amabil, binevoitor. (< fr. obligeant) Sursă: DEX online sub […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro