1. [MDA2] noroială sf [At: DELAVRANCEA, S. 117 / Pl: ~ieli / E: noroi2 + -eală] (Rar) Noroi1 (1).
2. [DLRLC] NOROIALĂ s. f. (Neobișnuit) Noroi mare. O trăsură... lupta în noroiala mahalalei, alunecînd cu greu. DELAVRANCEA, S. 117.
3. [DLRM] NOROIALĂ s. f. (Rar) Noroi mare. – Din noroi + suf. -eală.
4. [DLR - tomul X] NOROIALĂ s. f. (Rar) Noroi1 (1). O trăsură cu coșul ridicat... lupta în noroiala mahalalei. delavrancea, s. 117. – Noroi2 + suf. -eală.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL