1. [MDA2] nevedit sn vz năvădit
2. [DLRLC] NEVEDIT s. n.[1] v. năvădit.
3. [DEX '09] NĂVĂDI, năvădesc, vb. IV. Tranz. (Pop.; la războiul de țesut) A trece firele urzelii prin ițe și spată, în ordinea cerută de modelul țesăturii. [Var.: (reg.) nevedi, nividi vb. IV] – Din sl. navoditi.
4. [DEX '09] NĂVĂDIT s. n. (Pop.) Năvădire. – V. năvădi.
5. [DEX '09] NEVEDI vb. IV v. năvădi.
6. [DEX '09] NIVIDI vb. IV v. năvădi.
7. [MDA2] navădi v vz năvădi
8. [MDA2] năbădi2 v vz năvădi
9. [MDA2] năvădi vt [At: PSALT. 312 / V: (reg) nav~, năbă~, ~vedi, ~veli, nev~, nevedi, neveli, nevidi, nivedi, nividi / Pzi: ~desc / E: slv наводити] 1 (Înv) A aduce. 2 (Înv) A pune în mișcare Si: a acționa, a mâna. 3 A trece firele de urzeală printre ițe și prin spată, în ordinea cerută de modelul țesăturii.
10. [MDA2] năvădit sn [At: I. IONESCU, M. 690 / V: (reg) neved~, nivid~ / Pl: ~uri / E: năvădi] 1 (Înv) Aducere. 2-3 Năvădire (2-3).
11. [MDA2] năvedi[1] v vz năvădi
12. [MDA2] năveli v vz năvădi
13. [MDA2] nevădi v vz năvădi
14. [MDA2] nevedi v vz năvădi
15. [MDA2] neveli v vz năvădi
16. [MDA2] nevidi1 v vz năvădi
17. [MDA2] nivedi v vz năvădi
18. [MDA2] nividi v vz năvădi
19. [MDA2] nividit sn vz năvădit
20. [CADE] NĂVĂDI, Mold. NEVEDI, NIVIDI (-desc) vb. tr. și intr. ⛓ A trece firele urzelii printre ițe și spată: a urzit pânza... a năvădit-o și a țesut-o, de a făcut chiar trîmbe (R.-COD.) [vsl. navesti, –vedą].
21. [CADE] NĂVĂDIT Mold. NEVEDIT sbst. ⛓ Faptul de a năvădi.
22. [CADE] NEVEDI 👉 NĂVĂDI.
23. [CADE] ❍NIVIDI 👉 NĂVĂDI.
24. [DEX '98] NĂVĂDI, năvădesc, vb. IV. Tranz. (La războiul de țesut) A trece firele urzelii prin ițe și spată, în ordinea cerută de modelul țesăturii. [Var.: (reg.) nevedi, nividi vb. IV] – Din sl. navoditi.
25. [DEX '98] NĂVĂDIT s. n. Năvădire. – V. năvădi.
26. [DLRLC] NĂVĂDI, năvădesc, vb. IV. Tranz. A trece firele urzelii printre ițe și spată în ordinea cerută de modelul țesăturii. Am plecat la arat, Ș-am arat ș-am sămănat Cînepă. Și m-am dus ș-am cules-o... Ș-am urzit-o, Ș-am năvădit-o, Ș-am învelit-o, Ș-am țesut-o. PĂSCULESCU, L. P. 147. Variante: nevedi (ALECSANDRI, P. III 261), nividi (CREANGĂ, A. 62) vb. IV.
27. [DLRLC] NĂVĂDIT s. n. Năvădire. (Atestat în forma nevedit) Dupre nevedit prin ițe, se face neveditul prin spată. I. IONESCU, M. 690. – Variante: nevedit, înnăvădit s. n.
28. [Șăineanu, ed. VI] navădì v. V. nevedì.
29. [Șăineanu, ed. VI] nevedì v. a petrece firele de pânză printre iță și spată: le împletește, nevedește AL. [Slav. NAVEDÓ, a aduce, a introduce, a băga].
30. [Șăineanu, ed. VI] nividì v. Mold. V. nevedì: alte sumane să le nividească și să înceapă a le țese din nou CR.
31. [Scriban] năvădésc V. nevedesc.
32. [Scriban] năvedésc V. nevedesc.
33. [Scriban] nevedésc v. tr. (d. vechĭu năvedesc, aduc, d. vsl. nuvesti-navedon, „aduc, vîr”, compus ca și do-, po- și iz-vedesc. V. vodă). Sud. (rTP. 3, 9-12, 103 și GrS. 6, 60). Vîr urzeala printre ițe și spată cînd așez războĭu de țesut. – Și năvădesc și înăvădesc.
34. [Scriban] nividésc V. nevedesc.
35. [DOOM 3] năvădi (a ~) (a țese) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. năvădesc, 3 sg. năvădește, imperf. 1 năvădeam; conj. prez. 1 sg. să năvădesc, 3 să năvădească
36. [DOOM 3] năvădit (pop.) s. n.
37. [DOOM 2] năvădi (a ~) (a țese) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. năvădesc, imperf. 3 sg. năvădea; conj. prez. 3 să năvădească
38. [DOOM 2] năvădit (pop.) s. n.
39. [MDO] năvădi
40. [IVO-III] năvădesc, -deam 1 imp.
41. [DER] năvădi (năvădesc, năvădit), vb. – A urzi, a dispune urzeala. – Var. năvedi, nevedi. Mr. năvădire, megl. năviies. Sl. navesti, navedą „a duce” (Miklosich, Slaw. Elem., 31; Cihac, II, 460; Miklosich, Lexicon, 398), cf. dovedi, izvodi. – Der. năvădit, s. n. (urzeală); năvăditură, s. f. (urzit). Megl. provine direct din bg. navijă.
42. [DE] NEVEDÍT s. n. v. năvădit.
43. [DE] NĂVĂDÍT (< năvădi) s. n. Sistem de ornare a țesăturilor, diferit de alesătură, executat pe un număr mare de ițe (3-32). Această tehnică, foarte răspândită în Moldova, a fost folosită mai ales la realizarea ștergarelor și zăbranicelor de valoare artistică deosebită.
44. [DRAM 2021] năvădí, v.t. v. nevedi.
45. [DRAM 2015] nevedi, nevedesc, (năvădi), vb. tranz. – (reg.) (la războiul de țesut) A trece firele urzelii prin ițe și spată, în ordinea cerută de modelul țesăturii (D. Pop, 1978): „Fetele de pe la noi / Nu știu pune pă urzoi; / Nu știu nici a nevedi, / Cu feciori se știu iubi” (Ștețco, 1990: 273; Borșa). – Din sl. navoditi (DEX, MDA); din vsl. navedo „a aduce, a introduce, a băga” (Miklosich, Cihac, cf. DER; Șăineanu, Scriban).
46. [DRAM] nevedi, nevedesc, vb. tranz. – (la războiul de țesut) A trece firele urzelii prin ițe și spată, în ordinea cerută de modelul țesăturii (D. Pop 1978): „Fetele de pe la noi / Nu știu pune pă urzoi; / Nu știu nici a nevedi, / Cu feciori se știu iubi” (Ștețco 1990: 273; Borșa). – Din sl. navoditi (DEX).
47. [DLR - tomul X] NĂVĂDlT s. n. Năvădire. Dupre nevedit prin ițe se face neveditul prin spată, cu care se bate băteala în urzeală. i. ionescu, m. 690. Trebuia s-ajut acasă: la tras în pieptănuși, la nevedit, la făcut țevi cu sucala și la tors cu roata. creangă, p. [prefață] 4. Trecerea firelor de pînză prin ițe și spată se zice năvădit. damé, t. 136. Neveditul sau nividitul este trecerea urzelii prin ițe și prin spată. pamfile, i. c. 266. Spata îți servă la neveditul pînzei. h ii 255. Eu m-aș prind’e de urdzît, Amîndoi d’e ńevedit. t. papahagi, m. 65. – Și: (regional) nevedit, nividit s. n. – V. năvădi.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL