1. [MDA2] mustăcer sm [At: I. IONESCU, P. 26 / V: ~tecer / Pl: ~i / E: mustăci + -ar] (Mol) Butaș.
2. [MDA2] mustecer sm vz mustăcer
3. [DLR] MUSTĂCER s. m. (Mold.) Butaș. Cu musteceri se poale avea o vie întemeiată dupre patru ani. I. IONESCU, P. 246. Pentru a se face sădirea viei sînt duă chipuri: prin mustăceri și prin cîrlige. id. ib., cf. ALR I 1 713/528, ALR II 6 108/537. – Pl.: mustăceri. - Și: mustecer s. m. – Mustăci + suf. -ar.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL