1. [DEX '09] MUNTENESC, -EASCĂ, muntenești, adj. 1. Care aparține Munteniei sau muntenilor (1), privitor la Muntenia sau la munteni, care provine din Muntenia. 2. De (la) munte. – Muntean + suf. -esc.
2. [MDA2] muntenesc, ~ească [At: URECHE, ap. TDRG / Pl: ~ești / E: muntean1 + -esc] 1-2 a (Îoc câmpenesc) De (la) munte. 3-5 a Care aparține (Munteniei sau) muntenilor1 (5-6). 6-8 a Privitor (la Muntenia sau) la munteni1 (5-6). 9 a Care provine din Muntenia. 10 a (Înv; îs) Țara Muntenească Țara Românească. 11 a (Îs) Stânjen ~ Veche unitate de măsură a lungimii, egală cu 1,96 m. 12 a (Trs; îs) Curcubetă ~ească sau bolovan ~ Pepene galben. 13 a (Îs) Mere ~ești (rotunde și coadișe) Specie de mere2 (1). 14 sf (Reg) Soi de struguri cu boabe mari și zemoase și cu mulți sâmburi. 15 sfa Dans popular nedefinit mai îndeaproape. 16 sfa Melodie după care se execută munteneasca (15).
3. [DLRLC] MUNTENESC, -EASCĂ, muntenești, adj. 1. De munte. Eu știu... să duc să pască turma pe locuri muntenești. EFTIMIU, Î. 142. 2. Din Muntenia, al muntenilor (2). (Învechit și arhaizant) Țara Muntenească = Muntenia. Tomșa, așezat în Țara Muntenească, începu să lovească ținuturile moldovenești din margine. SADOVEANU, O. VII 159.
4. [Șăineanu, ed. VI] muntenesc a. 1. din Muntenia; 2. se aplică la o rasă de boi mărunți și puțini la putere.
5. [Șăineanu, ed. VI] Țara Muntenească f. nume topografic al Munteniei.
6. [Scriban] muntenésc, -eáscă adj. Al locuitorilor de la munte: port muntenesc. Din Muntenia, al Munteniiĭ: pronunțare muntenească.
7. [DOOM 3] munteneasca (dans) s. f. art., neart. muntenească, g.-d. muntenești, art. munteneștii
8. [DOOM 2] !munteneasca (dans) s. f. art., neart. muntenească, g.-d. art. munteneștii
9. [DOOM 3] muntenesc adj. m., f. muntenească; pl. m. și f. muntenești
10. [DOOM 2] muntenesc adj. m., f. muntenească; pl. m. și f. muntenești
11. [DLR] MUNTENESC, -EASCĂ adj., s. f. 1. Adj. (În opoziție cu c î m p e n e s c) De (la) munte, muntean1 (1). Cf. LB, BARCIANU. În satele muntenești casele sînt semănate neregulat. . . pe coastele dealurilor. ap. TDRG. Să duc să pască turma pe locuri muntenești. EFTIMIU, Î. 142. Copiliță, unde te duci ? – Să dau. . . gură la doi voinici . . . La voinici muntenești. MAT. FOLK. 476. 2. Adj. Care aparține țării Românești, Munteniei sau muntenilor1 (2), privitor la țara Românească, la Muntenia sau la munteni1, care provine din țara Românească sau din Muntenia. Oaste tătărească și muntenească. URECHE, ap. TDRG. Prin jud. Covurlui se dobîndește coloarea roșie închisă numită și roșu muntenesc. PAMFILE-LUPESCU, CROM. 121. Cum că . . . Cultura muntenească a fost mai în scădere, ne-o mărturisesc de la început scriitorii vremii. IBRĂILEANU, SP. CR. 17. ◊ (Învechit; despre oameni) Radul Vodă fâcînd nuntă cu fiiul său Alexandru Vodă, domnul muntenescu au luat pre fata lui Scarlat celui bogat de la Țarigrad. NECULCE, 16, cf. 36. Pe Preda. . . neputindu-l suferi boierii muntenești, au pus domn Valahiei pre Radul VII. ȘINCAI, HR. II, 145/31. 4 (învechit) țara Muntenească = țara Românească; Muntenia. Să lăsăm acmu țara Muntenească, di om scrie înainte la rîndul său. NECULCE, L. 354. Au împrăștiat oastea pren Moldova și pren țara Muntenească. id. ib. 377. Tomșa, așezat în țara Muntenească, începu să lovească ținuturile moldovenești din margine. SADOVEANU, O. V, 696. Stînjen muntenesc = veche unitate de măsură a lungimii, egală cu 1,96 m. Stîlpii colonadei de la poarta mînăstirei Cotroceni au înălțime uniformă de 1 m 96, lungimea oficială a stînjenului muntenesc, I. BRĂESCU, M. 4. (Prin Transilv.) Curcubetă muntenească sau bolovan muntenesc = pepene galben. Cf. ALR I 856/131, 857/112. Mere muntenești = numele unei specii de mere2 (I 1). BULET. GRĂD. BOT. I, 76. Mere muntenești (rotunde și) coadișe = numele unei specii de mere2 (I 1). Cf. ȘEZ. V, 42, XV, 69, BULET. GRĂD. BOT. I, 77. 3. S. f. (Regional) Soi de struguri cu boabe mari și zemoase și cu mulți sîmburi. HEM 1 531. 4. S. f. art. Numele unui dans popular. Cf. SEVASTOS, N. 282, PAMFILE, J. III, 9, VARONE, D., H VI 98. – Pl.: muntenești. – Muntean1 + suf. -esc.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL