1. [MDA2] mulăceag sn [At: KLEIN, D. 168 / V: măl~, moloc~, ~ătșag, ~luc~, ~lutc~ / Pl: ~uri / E: mg mulatság] (Trs) 1 Petrecere. 2 Ospăț.
2. [MDA2] mălăceag sn vz mulăceag
3. [MDA2] moloceag sn vz mulăceag
4. [MDA2] mulătșag sn vz mulăceag
5. [MDA2] muluceag sn vz mulăceag
6. [MDA2] mulutceag sn vz mulăceag
7. [DAR] mulăceag, mulăceaguri, s.n. (reg.) petrecere, chef, ospăț.
8. [DRAM 2021] mulăceág, mulăceaguri, (mulceag, moloșag), s.n. (reg.) Petrecere, ospăț, chef (de obicei nuntă): „Și o avut trei fărtați și o făcut moloșag” (Bilțiu, 2013: 109). – Din magh. mulatság „petrecere” (MDA).
9. [DRAM 2015] mulăceag, mulăceaguri, (mulceag, moloșag), s.n. – (reg.) Petrecere, ospăț, chef (de obicei nuntă): „Și o avut trei fărtați și o făcut moloșag” (Bilțiu, 2013: 109). – Din magh. mulatság „petrecere” (MDA).
10. [DRAM] mulăceag, -uri, (mulceag), s.n. – Petrecere, chef (de obicei nuntă). – Din magh. mulatság „petrecere”.
11. [DLR] MULĂCEAG s. n. (Prin nordul Transilv. și Maram.) Petrecere, chef, ospăț. Cf. KLEIN, D. 168, BL II, 62, DR. XI, 131, CABA, SĂL. 99. După vo douo luni de dzîle o făcut urieșu un mulătșag. ARH. FOLK. I, 181. După mulutceag oaminii să duc acasă. ALR I 299/339, cf. MAT. DIALECT. I 81. – Pl.: mulăceaguri. - Și: mulătșág, muluceág (ALR I 299/247), mulutceág, mălăceág (T. PAPAHAGI, M. 225, DR. IV, 1 081), moloceág (CV 1951, nr. 3-4, 43) s. n. – Din magh. mulatság.
12. [DLR] MĂLĂCEÁG s. n. v. mulăceag.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL