1. [MDA2] mucadin sn vz mucadim
2. [Scriban] mucadín n., pl. urĭ (turc. [d. ar.] mukadem). Vechĭ. Un fel de stofă de matasă p. brîĭe și turbane.
3. [MDA2] mucadim sn [At: ȘIO II2, 82 / V: ~din / Pl: ~uri / E: tc mukaddem] (Înv) Stofă de mătase din care se făceau brâie, turbane etc. Si: (tcî) mucadir.
4. [DER] mucadim s. n. – Țesătură de mătase. Tc. (arab.) mukadem (Șeineanu, III, 82). Sec. XVIII, înv.
5. [DAR] mucadim s.n. (înv.) stofă din mătase pentru brâie, turbane etc.
6. [DLR] MUCADÍN s. n. v. mucadim.
7. [DLR] MUCADÍM s. n. (Învechit) Un fel de stofă de mătase din care se făceau brîie, turbane etc.; (turcism învechit) mucadir. Cf. ȘIO II2, 82, TDRG. - Pl.: mucadimuri. – Și: mucadín s. n. SCRIBAN, D. – Din tc. mukaddem „dinainte, din (de) frunte”. Cf. scr. mukadem, pol. mukadyn.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL