1. [DEX '09] MUSAFIRLÂC, musafirlâcuri, s. n. (Înv.; azi depr.) 1. Vizită; p. ext. schimb de vizite, petrecere. 2. (Cu sens colectiv) Musafiri mulți și de tot felul. – Din tc. misafirlik.
2. [MDA2] musafirlâc sn [At: (a. 1794) ȘIO II1 264 / V: mos~ / Pl: ~uri / E: tc misafirlik] (Înv; șdp) 1 Vizită. 2 (Pex) Schimb de vizite. 3 (Pex) Petrecere cu musafiri. 4 Calitate de a fi musafir. 5 (Csc) Musafiri mulți.
3. [MDA2] mosafirlâc sn vz musafirlâc
4. [DLRLC] MUSAFIRLÎC, musafirlîcuri, s. n. (Învechit, azi de obicei ironic) Vizită. Nemaiavînd nimic pe masă s-a sfîrșit musafirlîcul. ARDELEANU, D. 32.
5. [Scriban] musafirlîc n., pl. urĭ (turc. müsafirlik). Vechĭ. Vizită. Azĭ. Iron. Prea mulțĭ musafirĭ: slugile se plictisese de atîta musafirlîc. – În sud mo-. V. ospeție.
6. [DOOM 3] musafirlâc (înv.) s. n., pl. musafirlâcuri
7. [DOOM 2] musafirlâc (înv.) s. n., pl. musafirlâcuri
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL