1. [DEX '09] MOCĂNIȚĂ, mocănițe, s. f. 1. Mocancă (1). 2. (Fam.) Tren de linie îngustă, care circulă în regiunile de munte. – Mocan + suf. -iță.
2. [MDA2] mocăniță sf [At: PĂCALĂ, M. R. 290 / Pl: ~țe / E: mocan1 + -iță] 1 (Reg; dep) Mocană (1). 2 (Trs) Rasă de vaci. 3 Tren cu linie îngustă, care circulă în regiunile de munte.
3. [DEX '98] MOCĂNIȚĂ, mocănițe, s. f. 1. Mocancă (1). 2. (Glumeț) Tren de linie îngustă, care circulă în regiunile de munte. – Mocan + suf. -iță.
4. [DLRLC] MOCĂNIȚĂ, mocănițe, s. f. 1. Mocancă. 2. (Glumeț) Nume dat unor trenuri locale (cu linie îngustă) care circulă în Munții Apuseni. De la Turda spre Abrud, pleacă de două ori pe zi o mocăniță. BOGZA, Ț. 16.
5. [DOOM 3] mocăniță s. f., g.-d. art. mocăniței; pl. mocănițe
6. [DOOM 2] mocăniță s. f., g.-d. art. mocăniței; pl. mocănițe
7. [DGS] mocăniță s.f. (reg.) 1 v. Mocancă. 2 (deprec. sau peior.) v. Bădărană (v. bădăran). Bădărancă. Grobiană (v. grobian). Grobiancă. Grosolană (v. grosolan). Mârlancă. Mitocancă. Mojică (v. mojic)
8. [DLR] MOCĂNÍȚĂ s. f. 1. (Regional) Mocancă (1); epitet dat unei femei simple, necioplite, (regional) m o c a n ă. Com. din FRATA-CLUJ. 2. (Prin Transilv.) Numele unei rase de vaci. Mocănițele rășinărenilor, prin corcire cu rase mai perfecte, au degenerat în parte, pentru că încrucișarea urmată pe nimerite le-a făcut să-și piardă din vitalitatea și energia lor caracteristică. PĂCALĂ, M. R. 290. 3. Tren cu linie îngustă, care circulă în regiunile de munte. Cf. BOGZA, Ț. 16. – Pl.: mocănițe. – Mocan1 + suf. -iță.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL