1. [MDA2] măsuriș sf [At: F (1882), 8 / E: măsura + -iș] 1-2 (Îrg) Măsurare (1-2). 3 (Reg) Timp când se face o măsurătoare.
2. [DGS] măsuriș subst. (înv. și reg.) v. Măsurare. Măsurat1. Măsurătoare.
3. [DRAM 2021] măsuríș, măsurișuri, s.n. (reg.) 1. Măsurare. 2. Obicei pastoral (identic cu Ruptu Sterpelor sau Sâmbra Oilor), care are loc primăvara și prin care se măsoară laptele oilor, pentru a se stabili cantitatea de produse lactate care revine fiecărui proprietar de oi. – Din măsura + suf. -iș (MDA).
4. [DRAM 2015] măsuriș, măsurișuri, s.n. – (reg.) 1. Măsurare. 2. Obicei identic cu Ruptu Sterpelor sau Sâmbra Oilor, care are loc primăvara și prin care se măsoară laptele oilor, pentru a se stabili cantitatea de produse lactate care revine fiecărui proprietar de oi. – Din măsura (< lat. mensura) + suf. -iș (MDA).
5. [DRAM] măsuriș, -uri, s.n. – Obicei identic cu Ruptu Sterpelor sau Sâmbra Oilor, care are loc primăvara și prin care se măsoară laptele oilor, pentru a se stabili cantitatea de produse lactate care revine fiecărui proprietar de oi. – Din măsura (< lat. mensura) + -iș.
6. [DLR] MĂSURÍȘ subst. (Învechit și regional) Măsurare. Ai de grijă să nu pui plecat teodolitul, căci atunci nu ți s-a sfeti măsurișul, ți se va naște un unghi prea mare. F (1882), 8, cf. GHEȚIE, R. M. ♦ (Regional) Timpul cînd se face măsurătoarea (Frata-Turda). PAȘCA, GL. Măsurișul lapților pică la Sf. George. id. ib. - Măsura + suf. -iș.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL