1. [MDA2] mâșnic sm [At: H XVIII, 143 / V: mâjn~, miș~ / Pl: ~ici / E: bg мъчник] 1 (Ban) Ladă de sub piatra morii în care cade făina. 2 (Olt) Gaură prin care curge făina în ladă.
2. [MDA2] mâjnic2 sm vz mâșnic
3. [MDA2] mișnic sm vz mâșnic
4. [DAR] mâșnic s.n. (reg.) ladă în care cade făina la moară.
5. [DLR] MÎȘNIC s. m. (Ban.) Lada de sub piatra morii în care cade făina (H XVIII 143, ALR SN I h 176/2, MAT. DIALECT, I, 12); (prin Olt.) gaura prin care curge făina în ladă (H IX 61). - Pl.: mîșnici.- Și: mîjníc (H IX 61), míșnic (H XVIII 143) s. m. – Din bg. мъчник.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL