1. [MDA2] mândraie af [At: HEM 596 / Pl: ? / E: mândru + -aie] (Trs; d. vaci) 1 Mare. 2 Robustă. 3 Frumoasă.
2. [DAR] mândraie s.f. (reg.) vacă mare, frumoasă.
3. [DLR] MÎNDRÁIE adj. (Prin Transilv.; despre vaci) Mare, robustă, frumioasă. O vacă. . . după aspect sau după boi: bălaie, mîndraie . . ., murgaie, suraie și așa mai încolo. ap. HEM 596, cf. CHEST. V 76/18, 25, 62, 65. - Mîndru + suf. -aie.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL