1. [MDA2] măncie sf [At: CONTEMPORANUL, IV, 391 / Pl: ~ii / E: mancă1 + -ie] (Mol) Ocupație de doică.
2. [Scriban] măncíe f. Est. Calitatea (ocupațiunea) de mancă.
3. [DLR] MĂNCÍE s. f. (Prin Mold.) Ocupația de mancă1. Ai s-o poți lăsa [pe copilă] cu baba și să intri la măncie. CONTEMPORANUL, IV, 391, cf. TDRG. - Mancă 1 + suf. -ie.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL